Valea Dinozaurilor din Tara Hategului-judetul Hunedoara,The Dinosaurs Valley from Hateg Country,Romania,Europe

Zmeii si balaurii sunt prezenti  inca din negura veacurilor in basmele si povestile spuse de mosii si stramosii nostri. Inaintasii nu se indoiau ca cele transmise prin viu grai din generatie in generatie au un sambure de adevar. La sezatorile din Tara Hategului povestile aminteau de vremurile cand balaurii stapaneau lumea. Fara sa stie,basmele din lumea satului hategan evoca momente din istoria Pamantului, din vremea cand pe aceste locuri inca mai traiau dinozaurii.

Dinozaurul Elopteryx Nopcsai - reconstituire.

In urma cu circa 70 de milioane de ani Tara Hategului de azi era o parte dintr-o insula (cel putin o insula) inconjurata de Marea Hategului,ce facea parte din Oceanul Tethys. Aceasta insula avea o clima tropicala umeda ce favoriza o vegetatie abundenta. Insula era brazdata de rauri si lacuri, avand o fauna bogata in care dinozaurienii se remarca. Iata deci de unde provin povestile cu balauri sau chiar de uriesi ! Iata cat de puternice sunt aceste amintiri in memoria colectiva.
 Datorita suprafetei relativ restranse a acestei insule din era mezozoica anumite specii de dinozauri au dezvoltat in timp un asa numit "nanism insular" adica asa au aparut "dinozaurii pitici",datorita hranei relativ limitate de pe insula. Pana in prezent acesti "dinozauri pitici" au fost descoperiti doar in Tara Hategului !

Preocuparea naturalistilor de a cauta,recolta si colectiona fosile este veche inca din antichitatea romana. Paleontologia se consacra inca din secolul XIX,cand devine un domeniu bine conturat al stiintei. Marele naturalist George Cuvier si evolutionistul Charles Darwin domina scena stiintifica a acestui secol. La inceputul secolului XX s-au facut multe descoperiri paleontologice printre care si cele din Tara Hategului.
In ultimele decenii ale secolului XX paleontologia a devenit o stiinta din ce in ce mai cunoscuta. Filmele de la Hollywood sau din alte parti au adus dinozaurii in centrul atentiei marelui public.Cine nu a auzit despre seria de filme "Jurassic Park" ? Cine nu a vazut filmul "Godzilla" ? Toate aceste productii cinematografice au reusit sa  impresioneze generatii de copii,tineri si chiar adulti. Aproape toate au fost succese de "box-office". In prezent exista in lume parcuri tematice despre dinozauri.Chiar si la Rasnov (in judetul Brasov,Romania) exista un astfel de parc al dinozaurilor.Copii se joaca frecvent cu jucarii reprezentand dinozauri. Asistam in prezent la o adevarata "Dino - Manie".
Dar sa vedem ce este paleontologia si cu ce se ocupa aceasta stiinta ?
Paleontologia este o stiinta care se ocupa cu studierea dezvoltarii vietii pe Pamant. Fosilele de origine animala sau vegetala precum si urmele acestora sunt principalele elemente care constituie dovezi pentru aceste studii.Toate aceste izvoare au fost studiate prin sapaturi care in prezent se desfasoara pe toate continentele si inclusiv in Romania. Descoperiri remarcabile au avut loc si in Tara Hategului, odata cu sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. 

Castelul in ruina din localitatea Sacel,comuna Santamaria-Orlea, judetul Hunedoara, aminteste de cel care a fost savantul paleontolog Franz Nopcsa Baron de Silvasul de Sus. Acesta este unul dintre fondatorii paleobiologiei si cel care a facut primele cercetari sistematice de paleontologie in Tara Hategului. De asemenea am aflat ca era si un foarte bun fotograf. In deplasarile si aventurile sale era permanent dotat cu un aparat de fotografiat cu care imortaliza impresiile sale de calatorie. In urma sa a ramas o bogata arhiva de fotografii exceptionale, pastrate acum in strainatate.
Baronul Franz Nopcsa se tragea din vechea familie de nobili romani hategani "Nopcea" maghiarizata la sfarsitul Evului Mediu. El a avut o existenta aventuroasa,calatorind mult in Europa si in Balcani. A ajuns directorul Institului Geologic Maghiar din Budapesta. Inca de la 18 ani a fost intrigat de fosilele din Tara Hategului. Si-a desavarsit pregatirea stiintifica in mare parte ca autodidact si la doar 26 de ani a fost declarat doctor in stiinta,iar in decursul timpului a publicat peste 150 de lucrari stiintifice, marea majoritate despre paleontologie.

Povestea dinozaurilor din Tara Hategului incepe cu o descoperire intamplatoare. Desi de ani de zile ploile si inundatiile din fiecare primavara scoteau la iveala numeroase oseminte,taranii de pe mosiile familiei Nopcsa credeau ca sunt "oase de uriesi". Afland aceasta Ilona Nopcsa (sora mai mica a lui Franz Nopcsa) sapa in anul 1895 in zona satului Sanpetru si gaseste cateva fosile, pe care le da fratelui ei. Astfel viitorul paleontolog Franz Nopcsa incepe studiul acestor fosile hategane,iar in anul 1897 sustine la Academia de Stiinte din Viena prima sa lucrare stiintifica in care prezinta o noua specie de dinozaur ierbivor pe care o denumeste "Limnosaurus Transsylvanicus". Astfel baronul Franz Nopcsa devine unul dintre pionierii paleontologiei vertebratelor. In anii urmatori a continuat studiile sale de paleontologie si a formulat teoria "nanismului insular". A fost primul savant care a avansat teoria ca pasarile actuale s-au dezvoltat din dinozaurieni. Studiile sale de paleobiologie si de paleofiziologie sunt remarcabile. Marea sa colectie de oase de dinozaur a intrat in patrimoniul Muzeului Britanic de Istorie Naturala din Londra sau al Institului Geologic Maghiar din Budapesta. Baronul Franz Nopcsa a sfarsit tragic in anul 1933 la Viena.

Dupa ce am facut aceasta lunga introducere se cuvine sa plecam in periplul nostru pe Valea Dinozaurilor. Pornim din satul Sanpetru (comuna Santamaria-Orlea),trecand pe langa vechea biserica medievala "Sfantul Gheorghe",ctitorie cneziala din secolul XIV. Ne indreptam in amonte pe valea raului Sibisel spre satul Ohaba-Sibisel aflat la poalele Muntilor Retezat.  

La iesirea din satul Sanpetru ajungem la un punct de vizitare. Pe stanga traversam raul Sibisel peste un pod de beton. In albia raului Sibisel am fotografiat o barza care cauta ceva de mancare in rau.Vazand asta mi-am amintit ca baronul Franz Nopcsa sustinea ipoteza ca pasarile au evoluat din dinozauri.Si in timp ipoteza baronului a fost confirmata de lumea stiintifica.

Ne indreptam spre "Rapa Dinozaurilor",care se vede deja in departare. 

Inca putin si ajungem.Soarele fierbinte de vara arde iarba de pe dealuri.

"Rapa Dinozaurilor" este un sit in care s-au facut excavari inca din anul 1992. Aici au fost descoperite ramasitele (oase,cochilii,dinti,etc.) apartinand unor vietuitoare care au trait in zona satului Sanpetru in urma cu circa 70 de milioane de ani. Apele raului si inundatiile au dizlocat osemintele si le-au amestecat cu nisipul si pietrisul fin.Sunt depuse aici multe oase apartinand unor specii diferite provenind din medii diferite,care au ajuns sa se fosilizeze. Astfel de acumulari de oase formeaza "pungi fosilifere",unde pot fi gasite osemintele unor specii distincte cum ar fi: Kallokibotion bajazidi, Magyarosaurus dacus,Zalmoxes robustus,Allodaposuchus,etc.

Oasele fosilelor sunt inglobate in roci unde au fost cimentate alaturi de particule fine de nisip sau pietris.

Nu departe de "Rapa Dinozaurilor" de afla "Locul Fosilifer cu Dinozauri". Prin partea locului satenii l-au numit "Dealul Mare al Dinozaurilor". Acesta este localizat tot pe valea raului Sibisel la marginea satului Sanpetru.

In aceasta zona s-au gasit primele fosile de dinozauri din Romania, inca din anul 1897 de catre baronul Franz Nopcsa. Dupa 1977 cercetarile s-au reluat de catre cercetatori de la Universitatea Bucuresti, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva,Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca.

"Dinozaurii Pitici" descoperiti in zona Sanpetru si imprejurimi sunt pana in prezent unici in lume.S-au gasit aici patru specii ierbivore si patru specii carnivore de dinozauri pitici. Pe langa acestea s-a mai descoperit si o reptila zburatoare unica in lume denumita Hategopterix thambema avand o anvergura a aripilor de circa 12-15 metri (una dintre cele mai mari din lume).

Rocile care contin oase de dinozauri au o varsta cuprinsa intre 72 si 65 de milioane de ani adica din perioada numita Maastrichtian (sfarsitul perioadei Cretacicului). In aceste straturi de roci s-au mai descoperit si alte specii de dinozauri ierbivori:
Telmatosaurus transsylvanicus,Zalmoxis,Magyarosaurus dacus,Strutiosaurus transsylvanicus.S-au descoperit si specii de dinozauri carnivori:Elopteryx Nopcsai.

Traversam satul Sibisel pe un drum marginit de garduri de piatra tipice pentru Tara Hategului.

Ne indreptam spre satul Ohaba-Sibisel avand in dreapta campuri marcate ici si colo de blocuri granitice.

Am ajuns in partea superioara a Vaii Sibiselului. Din acest bazin hidrografic apele de ploaie,eventualele inundatii precum si apele din topirea zapezilor au antrenat oase de dinozauri,care s-au acumulat in aval formand "pungile fosilifere" din zona satului Sanpetru.Se impune o cercetare minutioasa a pantelor adiacente acestui bazin hidrografic al raului Sibisel in speranta gasirii de noi fosile si chiar a unor schelete partiale sau chiar intregi de dinozauri. Baronul Franz Nopcsa a avut noroc cu fosilele gasite de sora sa la Sanpetru dar cred ca este nevoie de o noua intamplare salutara care sa aduca cercetarile paleontologilor in zona Ohaba-Sibisel.

Panorama Muntilor Retezat vazuti de la Ohaba-Sibisel.

Reconstituirea dinozaurului Magyarosaurus dacus este expusa la Centrul de Stiinta si Arta al Geoparcului Dinozaurilor din localitatea General Berthelot. Este unul dintre dinozaurii de talie mai mare care au trait in era mezozoica pe cuprinsul Tarii Hategului. Reconstituirea la scara 1:1 (scara naturala) mi s-a spus ca a fost realizata din plastic de catre un artist din Canada (Brian Cooley) si a fost transportata in Romania,la Constanta, cu vaporul.Chiar si transportul de la Constanta la Hateg cred ca a ridicat probleme. 

Magyarosaurus dacus era un dinozaur ierbivor titano-saurid de circa 8 metri lungime. 

Denumirea initiala a dinozaurului Magyarosaurus dacus a fost de Titanosaurus dacus, fiind pusa de catre baronul Franz Nopcsa in anul 1915,cand acesta l-a descoperit .

Ou de dinozaur apartinand dinozaurului hadrosaurid Telmatosaurus transsylvanicus datand din perioada Cretacicului Superior (Maastrichtian).
Vechimea lui este estimata la circa 65 de milioane de ani.Valoarea acestor oua de dinozauri este extrem de mare. De exemplu am citit recent pe internet ca cele trei oua de dinozaur furate din Tara Hategului acum 6 ani si recuperate de la un colectionar din Italia au o valoare estimata la 500.000 de euro. Deci un ou de dinozaur "MADE  IN  ROMANIA" valoreaza 166.666,66 euro.Un pret rotund ar fi cam 165.000 de euro.Cam scump !

Cuib cu oua de dinozauri descoperit in localitatea Tustea,comuna General Berthelot din zona Hategului. In ultimii ani s-au descoperit peste 20 de cuiburi in Tara Hategului. Astfel de oua de dinozauri sunt chiar mai valoroase daca ele contin embrioni.Cei mai vechi embrioni de dinozauri,avand o vechime de circa 190 milioane de ani au fost descoperiti in anul 1976 in Africa de Sud.

Un "simpatic" dinozaur ... de plastic (reconstituire 1:1 Zalmoxis robustus).

Daca acest dinozaur ar fi fost real eu as fi fost "gustarea" lui.Glumesc desigur ! Deoarece acest exemplar era un dinozaur ierbivor. Dar va asigur ca dinozaurii carnivori erau niste pradatori redutabili si fara mila. Norocul nostru ca au disparut acum zeci de milioane de ani altfel era vai de noi !
Sper ca v-a placut aceasta calatorie in timp pe Valea Dinozaurilor. Merita vizitata !

NOTA: O descoperire de senzatie a fost facuta in anul 2008 langa Sebes, judetul Alba.Un paleontolog roman din Cluj-Napoca a descoperit o fosila care ar putea apartine celui mai mare Pterosaur descoperit in lume,avand o anvergura a aripilor de 16 metri. Descoperirea asteapta omologarea !

Copyright Ilie Tudorel 2015. All right reserved.

Lumea Disparuta de pe Valea Densus-judetul Hunedoara,The Lost World from Densus Valley-Hunedoara County,Romania,Europe

In partea de nord-vest a Tarii Hategului se afla cursul raului Densus. Acesta strabate o zona submontana pitoreasca aflata in sudul Muntilor Poiana Ruscai,apartinand Muntilor Carpati Meridionali.Valea Densus se distinge prin peisajele sale minunate. Satele cu case traditionale se afla la poalele dealurilor nu prea inalte,culminand cu Varful Cerbului care domina valea cu cei 742 metri altitudine. Localitatile Stei,Criva,Poieni sau catunul parasit Gotesti sunt sate hategane unde mai pot fi  admirate gospodarii traditionale si o viata pastorala parca aflata inafara scurgerii timpului. Cu greu poti banui ca Valea Densus are o istorie geologica de exceptie pe parcursul a zeci de milioane de ani. Istoria acestor locuri incepe din vremurile cand Muntii Carpati inca nu erau formati si cand Tara Hategului de azi avea o clima tropicala.O calatorie pe aceasta vale este de fapt o adevarata calatorie de-a lungul erelor geologice.  

Pornim in periplul nostru chiar de langa Biserica "Sfantul Nicolae" din Densus, un monument istoric renumit care este un adevarat muzeu de geologie,deoarece inglobeaza in zidurile sale blocuri de piatra din mai toate erele geologice.Urcam in amonte pe raul Densus,care curge printre Dealul Fata si Dealul Teiusului, parcurgand satul Densus.

Langa ultimele case din satul Densus se ridica dealul Fagetului. Pe o coasta a acestui deal se afla un loc in care putem vedea la suprafata un adevarat muzeu geologic in aer liber. Aici se poate vedea pe viu istoria planetei Pamant.
Pe suprafata Tarii Hategului de azi era acum circa 70 de milioane de ani o mare (Marea Hategului ) care facea parte din Oceanul Tethys, in era mezozoica. Vechea mare a Hategului era framantata de vulcani submarini care erupeau periodic, acoperind cu straturi de lava straturile de pietris si alte aluviuni aduse de raurile ce curgeau pe insula ce exista aici. Pentru ca in Tara Hategului exista in mezozoic cel putin o insula care adapostea vestitii dinozauri specifici Hategului. Insa despre dinozaurii descoperiti in Tara Hategului voi scrie intr-o postare viitoare.Sa revenim la activitatea vulcanica din vechime.Vechii vulcani submarini erau foarte activi si uneori se inaltau deasupra nivelului marii, acolo unde adancimea apei era mica. Eruptiile de suprafata erau violente, lava fiind insotita de nori de gaze si cenusa. In prezenta umezelii particulele de cenusa vulcanica se lipeau unele de altele formand boabe vulcanice care cadeau la sol ca o ploaie cu grindina. Perioadele de eruptie si perioadele de liniste au alternat timp de milioane de ani. Apele Oceanului Tethys au spalat vulcanii si acestia au redevenit vulcani submarini.Curentii marini au acoperit uneori rocile vulcanice cu aluviuni.    

Pe coasta dealului Fagetului pot fi vazute roci vulcanice si asa numitele " bombe vulcanice", care sunt martorele eruptiilor vulcanice violente de acum zeci de milioane de ani. Rocile vulcanice se remarca printr-o culoare mai inchisa si o duritate mare. Ele sunt compacte mai ales daca sunt formate din lava. Uneori s-au format din cenusa vulcanica fina asezata peste alte pietre sau aluviuni in perioadele active vulcanic. Daca cenusa vulcanica este fierbinte cimentarea este imediata. Daca cenusa vulcanica este racita cimentarea se desfasoara timp de milioane de ani.Uneori perioadele de activitate alternau cu perioade de liniste si astfel aluviunile au depus peste cenusile vulcanice diverse depuneri continand materiale organice (frunze,crengi de copaci,vietuitoare) care apoi s-au cimentat impreuna. Aceste fosile pot fi vazute in anumite roci prezente aici.  

Dar pe dealul Fagetului pot fi vazute alaturi de rocile vulcanice si roci sedimentare. Aceasta deoarece acum cateva zeci de milioane de ani vulcanii s-au stins iar mai apoi si Oceanul Tethys a disparut. Nivelul solului a fost ridicat de catre fortele tectonice ale Pamantului.Vechiul bazin marin a fost fragmentat.Stratele de roci s-au rupt si au fost mai apoi asezate in decursul a milioane de ani alaturi de strate de roci diferite.Se poate observa cum rocile sedimentare sunt mai deschise la culoare decat rocile vulcanice.

Rocile sedimentare sunt sfaramiciose si mai deschise la culoare.Coasta dealului Fagetului unde sunt roci sedimentare este brazdata de santuri adanci datorate eroziunii provocata de apa de ploaie. Rocile de aici s-au format prin sedimentarea pe fundul vechiului Ocean Tethys a aluviunilor aduse de raurile din insula Hategului. Daca privim cu atentie aceste sedimente cimentate putem vedea unele urme ale vietuitoarelor care traiau pe aceste locuri in urma cu zeci de milioane de ani (cum ar fi frunze,cochilii sau oseminte).

Roci vulcanice folosite la zidaria ansamblului Bisericii "Sfantul Nicolae" din Densus.

Roci sedimentare folosite la zidaria Bisericii "Sfantul Nicolae" din Densus. In zidurile bisericii Densus au fost incastrate o multitudine de blocuri de piatra de provenienta locala, inafara de materialele de provenienta antica. Blocul de piatra maroniu este o gresie (roca sedimentara formata din granule de nisip cimentate) provenita de pe fundul fostei mari din era mezozoica denumita "Marea Hategului",o parte din "Oceanul Tethys".Se pot observa urmele viermilor din vechime lasate pe namolul de pe fundul marii,care apoi s-au pietrificat. Pietre asemanatoare pot fi vazute si la punctul de vizitare din localitatea General Berthelot al "Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului".

Sa ne continuam drumul pe Valea Densus in amonte. Dealul Fagetului se intinde intre localitatile Densus si Stei, pe una din laturile vaii.

Se poate vedea o adevarata istorie geologica a Dealului Fagetului. Poate fi remarcata alternanta straturilor de natura vulcanica cu straturi de natura sedimentara.

Istoria geologica se masoara in milioane de ani !

Rocile vulcanice au aparut  uneori din scurgeri de lava submarina.Tufurile vulcanice care au stat o perioada mai lunga sub apa si-au schimbat proprietatile si implicit culoarea devenind verzi (mai ales cele cu continut ridicat de sticla vulcanica). Prin alterare a aparut mineralul verde denumit "celadonit" folosit inca din vechime ca si pigment de pictura. Astfel de tufuri verzi pot fi vazute intre satele Densus si Stei. 

Tot intre satele Densus si Stei pot fi vazute si "false bombe vulcanice" care apar uneori in tufurile verzi. 

Pe suprafata insulara din vechime a Tarii Hategului au vietuit numerosi dinozauri, unii de talie foarte mica, specifici zonei. Despre acesti dinozauri voi reveni cu un articol special dedicat acestor vietuitoare unice ale istoriei lumii.

Nu departe de Valea Densus, in localitatea Tustea, au fost descoperite numeroase cuiburi cu oua de dinozauri. Acestea pot fi vazute si la punctul de vizitare din localitatea General Berthelot al "Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului".

Incheiem aceasta calatorie prin erele geologice care s-au scurs pe Valea Densus cu convingerea ca aceste locuri nu au fost suficient cercetate si ca este doar o chestiune de timp sa fie descoperite si aici cuiburi cu oua de dinozauri sau chiar o alta surpriza stiintifica de proportii. Prin atractia pe care o reprezinta azi turismul cultural si cel de nisa,Valea Densus poate deveni o mare atractie turistica a judetului Hunedoara si a turismului romanesc.

In localitatea Densus te poti caza la una dintre pensiunile cele mai primitoare din Tara Hategului. Este pensiunea "CASA CRISS - DENSUS" *** aflata la circa 100 de metri distanta de Biserica "Sfantul Nicolae" din Densus. Gazdele sunt foarte cumsecade si mancarea este excelenta.
Rezervari la telefon: 0769-676753      Persoana de contact: KEILING CRISTINA

  Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.

Zilele Europene ale Patrimoniului 2015,The European Days of Heritage 2015,Romania,Europe

In fiecare an in luna septembrie sunt sarbatorite " Zilele Europene ale Patrimoniului" in cele 50 de tari semnatare a Conventiei Culturale Europene.Comunitatile din intreaga Europa sarbatoresc astfel bogatia patrimoniului nostru cultural european incepand din anul 1999. Tema din anul 2015 in Romania este " De la mestesug la industrie - patrimoniul tehnic si industrial din Romania". Aceasta tema este deosebit de generoasa si ne ofera un subiect de reflectie asupra rolului pe care mestesugurile si traditiile l-au jucat in dezvoltarea societatii umane.

Sa patrundem in lumea satului romanesc. Este o lume fascinanta in care mestesugurile au avut de veacuri un rol determinant in dezvoltarea comunitatilor locale satesti. Inovatiile mesterilor populari si-au pus amprenta asupra vietii de zi cu zi a taranimii. Ingeniozitatea taraneasca bazata pe observatii atente asupra naturii si-a lasat de multe ori amprenta asupra societatii umane. Este binecunoscut faptul ca mesterii populari romani au realizat turbina hidraulica cu rotatie axiala (tip Pelton) cu mult inainte de a fi brevetata in anul 1880 de catre inventatorul american Lester Allan Pelton.Si ar mai fi multe alte exemple in diverse domenii !
Mestesugurile au dus la crearea unei mari diversitati de instalatii tehnice traditionale care sunt germenii din care s-a dezvoltat instalatiile economiei actuale.Sa vedem cateva fotografii surprinse in universul satului romanesc care ne arata stramosii industriei de azi.

DE  LA  MESTESUG  LA  INDUSTRIE

De la moraritul traditional la industria de morarit actuala.

Moara de malai functionala in satul Mara,judetul Maramures.

Roata morii - instalatie hidraulica cu ax orizontal in Maramures.

Deoarece au mai ramas doar un numar foarte mic de mori cu apa functionale se impune conservarea lor in unitati muzeale.

Mori de apa din lemn - Instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Producerea traditionala a fainei la moara din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

De la facutul painii in casa traditionala la industria de panificatie actuala.

Facutul painii in casa traditionala din Muntii Apuseni - satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba,Transilvania.

Cuptor traditional.

Pita (paine) traditionala preparata in satul Casa de Piatra,comuna Arieseni.

Cea mai veche masina de spalat !

Cea mai veche masina de spalat a fost folosita de veacuri de catre taranii din Romania fiind denumita " valtoare". In prezent cu greu mai gasesti valtori prin satele romanesti.Tocmai de aceea pot fi vazute astfel de valtori conservate in Sectorul de instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Valtoare functionala in satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Taranul Opris din satul Sarbi spaland covoare la valtoare.

Prin satele maramuresene mai pot fi gasite instalatii agricole din secolele XIX-XX.

Batoza functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures - inceputul secolului XX.

De la palincia traditionala la industria bauturilor spirtoase actuala.

Horincie (palincie) functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Horinca este denumirea palincii din Maramures. Este o bautura spirtoasa foarte tare distilata din prune. Este considerata cea mai tare bautura (tuica) din Romania.

De la taietorii de lemne la industria de prelucrare a lemnului actuala.

Taietori de lemne din Tara Motilor, Muntii Apuseni.Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru construirea caselor, pentru cioplitorii in lemn care confectionau diverse obiecte de uz casnic satesc sau mobilier. 

Mester cioplitor in lemn din satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba.

De la cioplitorii in lemn la industria de mobila actuala.

Piesa de mobilier pictat sasesc din Transilvania.

Lada de zestre din Maramures - piesa de mobilier de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, judetul Maramures.

Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru bocse, unde se producea mangal (carbune de lemn) folosit in forje sau fierarii - in imagine bocserii traditionale pe Valea Baiutului din judetul Maramures.

De la fierariile traditionale la industria siderurgica si industria grea actuala.

Fierarie traditionala din Maramures. Fierul este inrosit in vatra de mangal si aerajul este facut de foale cu burduf de piele. Apoi fierul inrosit este batut manual pe nicovala pana ajunge la forma dorita. Fierarii din sate produceau toata gama de unelte agricole,potcoave sau chiar arme necesare pe plan local.

De la torsul firelor la industria usoara actuala.

Torcatoare de lana din satul Sapanta, judetul Maramures. Din cele mai vechi timpuri firele de lana,in sau canepa au fost prelucrate de femeile din satele romanesti. Diverse ustensile ca fus,furca sau vartelnita erau folosite la aceasta indeletnicire. Firele obtinute erau folosite la tesutul panzelor sau covoarelor. Instalatia tehnica traditionala pentru tesut este "razboiul de tesut".

Razboi de tesut traditional din satul Ieud, judetul Maramures.

Covor traditional tesut manual din fire vopsite in culori naturale din satul Botiza, judetul Maramures.

Mesterul popular Palaguta Hodor din satul Slatioara, judetul Maramures, tese la razboiul traditional de tesut. 

Iata cum se tese materialul din care se cos apoi traistele traditionale maramuresene.

De la cusutul manual la industria modei actuala. 

Bluza romaneasca sau ia traditionala a devenit in prezent un obiect vestimentar emblematic pentru identitatea culturala nationala a Romaniei.

De la olarit la industria ceramica actuala.

Din cele mai vechi timpuri olaritul a ocupat un loc important in civilizatia romaneasca. Mai intai olaritul s-a executat manual apoi celtii au adus cu ei "roata olarului",care a insemnat un mare avans tehnologic al antichitatii.Oalele aveau diverse forme si dimensiuni in functie de utilizarea lor in gospodarie.

Cuptor traditional pentru arderea ceramicii.

In functie de utilizare si de gradul de finisare piesele ceramice putea fi pictate sau chiar glazurate.

Vesela traditionala pictata. Motivele pictate erau diverse dar se distinge ca motiv stilistic "Cocosul de Horezu" folosit ca motiv principal in ceramica de Horezu, judetul Valcea, inclusa in anul 2012 in cadrul Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

De la taiatul traditional al porcului la industrializarea carnii actuala.

Taiatul traditional al porcului in Maramures.

Animalele domestice au fost crescute si apoi sacrificate din cele mai vechi timpuri in gospodariile romanesti. Aceasta activitate amplificata la scara mare a ajuns azi industrializarea carnii.

Produsele traditionale raman cele mai cautate produse alimentare.

De la traditionalele muraturi la fabricile de conserve actuale.

Muraturi din Maramures. Retetele traditionale dau savoare acestor produse alimentare de casa dar si celor produse in marile fabrici de conserve.

Mancare traditionala la ceaun preparata in Maramures. Din vechime gospodinele gatesc acasa mancarea familiei insa mancarea la ceaun este stramosul mancarii de restaurant.Odata cu aparitia primelor hanuri s-a dezvoltat treptat industria de hoteluri si restaurante.

Am parcurs o istorie in imagini a tehnicii populare si o evolutie de la mestesugurile traditionale la industria de azi. Am vazut cum s-au pus bazele civilizatiei actuale si cum s-a ajuns la modul nostru de viata de zi cu zi.

Postare dedicata " Zilelor Europene ale Patrimoniului" editia XXIII-a, 2015

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.