Valea Dinozaurilor din Tara Hategului-judetul Hunedoara,The Dinosaurs Valley from Hateg Country,Romania,Europe

Zmeii si balaurii sunt prezenti  inca din negura veacurilor in basmele si povestile spuse de mosii si stramosii nostri. Inaintasii nu se indoiau ca cele transmise prin viu grai din generatie in generatie au un sambure de adevar. La sezatorile din Tara Hategului povestile aminteau de vremurile cand balaurii stapaneau lumea. Fara sa stie,basmele din lumea satului hategan evoca momente din istoria Pamantului, din vremea cand pe aceste locuri inca mai traiau dinozaurii.

Dinozaurul Elopteryx Nopcsai - reconstituire.

In urma cu circa 70 de milioane de ani Tara Hategului de azi era o parte dintr-o insula (cel putin o insula) inconjurata de Marea Hategului,ce facea parte din Oceanul Tethys. Aceasta insula avea o clima tropicala umeda ce favoriza o vegetatie abundenta. Insula era brazdata de rauri si lacuri, avand o fauna bogata in care dinozaurienii se remarca. Iata deci de unde provin povestile cu balauri sau chiar de uriesi ! Iata cat de puternice sunt aceste amintiri in memoria colectiva.
 Datorita suprafetei relativ restranse a acestei insule din era mezozoica anumite specii de dinozauri au dezvoltat in timp un asa numit "nanism insular" adica asa au aparut "dinozaurii pitici",datorita hranei relativ limitate de pe insula. Pana in prezent acesti "dinozauri pitici" au fost descoperiti doar in Tara Hategului !

Preocuparea naturalistilor de a cauta,recolta si colectiona fosile este veche inca din antichitatea romana. Paleontologia se consacra inca din secolul XIX,cand devine un domeniu bine conturat al stiintei. Marele naturalist George Cuvier si evolutionistul Charles Darwin domina scena stiintifica a acestui secol. La inceputul secolului XX s-au facut multe descoperiri paleontologice printre care si cele din Tara Hategului.
In ultimele decenii ale secolului XX paleontologia a devenit o stiinta din ce in ce mai cunoscuta. Filmele de la Hollywood sau din alte parti au adus dinozaurii in centrul atentiei marelui public.Cine nu a auzit despre seria de filme "Jurassic Park" ? Cine nu a vazut filmul "Godzilla" ? Toate aceste productii cinematografice au reusit sa  impresioneze generatii de copii,tineri si chiar adulti. Aproape toate au fost succese de "box-office". In prezent exista in lume parcuri tematice despre dinozauri.Chiar si la Rasnov (in judetul Brasov,Romania) exista un astfel de parc al dinozaurilor.Copii se joaca frecvent cu jucarii reprezentand dinozauri. Asistam in prezent la o adevarata "Dino - Manie".
Dar sa vedem ce este paleontologia si cu ce se ocupa aceasta stiinta ?
Paleontologia este o stiinta care se ocupa cu studierea dezvoltarii vietii pe Pamant. Fosilele de origine animala sau vegetala precum si urmele acestora sunt principalele elemente care constituie dovezi pentru aceste studii.Toate aceste izvoare au fost studiate prin sapaturi care in prezent se desfasoara pe toate continentele si inclusiv in Romania. Descoperiri remarcabile au avut loc si in Tara Hategului, odata cu sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. 

Castelul in ruina din localitatea Sacel,comuna Santamaria-Orlea, judetul Hunedoara, aminteste de cel care a fost savantul paleontolog Franz Nopcsa Baron de Silvasul de Sus. Acesta este unul dintre fondatorii paleobiologiei si cel care a facut primele cercetari sistematice de paleontologie in Tara Hategului. De asemenea am aflat ca era si un foarte bun fotograf. In deplasarile si aventurile sale era permanent dotat cu un aparat de fotografiat cu care imortaliza impresiile sale de calatorie. In urma sa a ramas o bogata arhiva de fotografii exceptionale, pastrate acum in strainatate.
Baronul Franz Nopcsa se tragea din vechea familie de nobili romani hategani "Nopcea" maghiarizata la sfarsitul Evului Mediu. El a avut o existenta aventuroasa,calatorind mult in Europa si in Balcani. A ajuns directorul Institului Geologic Maghiar din Budapesta. Inca de la 18 ani a fost intrigat de fosilele din Tara Hategului. Si-a desavarsit pregatirea stiintifica in mare parte ca autodidact si la doar 26 de ani a fost declarat doctor in stiinta,iar in decursul timpului a publicat peste 150 de lucrari stiintifice, marea majoritate despre paleontologie.

Povestea dinozaurilor din Tara Hategului incepe cu o descoperire intamplatoare. Desi de ani de zile ploile si inundatiile din fiecare primavara scoteau la iveala numeroase oseminte,taranii de pe mosiile familiei Nopcsa credeau ca sunt "oase de uriesi". Afland aceasta Ilona Nopcsa (sora mai mica a lui Franz Nopcsa) sapa in anul 1895 in zona satului Sanpetru si gaseste cateva fosile, pe care le da fratelui ei. Astfel viitorul paleontolog Franz Nopcsa incepe studiul acestor fosile hategane,iar in anul 1897 sustine la Academia de Stiinte din Viena prima sa lucrare stiintifica in care prezinta o noua specie de dinozaur ierbivor pe care o denumeste "Limnosaurus Transsylvanicus". Astfel baronul Franz Nopcsa devine unul dintre pionierii paleontologiei vertebratelor. In anii urmatori a continuat studiile sale de paleontologie si a formulat teoria "nanismului insular". A fost primul savant care a avansat teoria ca pasarile actuale s-au dezvoltat din dinozaurieni. Studiile sale de paleobiologie si de paleofiziologie sunt remarcabile. Marea sa colectie de oase de dinozaur a intrat in patrimoniul Muzeului Britanic de Istorie Naturala din Londra sau al Institului Geologic Maghiar din Budapesta. Baronul Franz Nopcsa a sfarsit tragic in anul 1933 la Viena.

Dupa ce am facut aceasta lunga introducere se cuvine sa plecam in periplul nostru pe Valea Dinozaurilor. Pornim din satul Sanpetru (comuna Santamaria-Orlea),trecand pe langa vechea biserica medievala "Sfantul Gheorghe",ctitorie cneziala din secolul XIV. Ne indreptam in amonte pe valea raului Sibisel spre satul Ohaba-Sibisel aflat la poalele Muntilor Retezat.  

La iesirea din satul Sanpetru ajungem la un punct de vizitare. Pe stanga traversam raul Sibisel peste un pod de beton. In albia raului Sibisel am fotografiat o barza care cauta ceva de mancare in rau.Vazand asta mi-am amintit ca baronul Franz Nopcsa sustinea ipoteza ca pasarile au evoluat din dinozauri.Si in timp ipoteza baronului a fost confirmata de lumea stiintifica.

Ne indreptam spre "Rapa Dinozaurilor",care se vede deja in departare. 

Inca putin si ajungem.Soarele fierbinte de vara arde iarba de pe dealuri.

"Rapa Dinozaurilor" este un sit in care s-au facut excavari inca din anul 1992. Aici au fost descoperite ramasitele (oase,cochilii,dinti,etc.) apartinand unor vietuitoare care au trait in zona satului Sanpetru in urma cu circa 70 de milioane de ani. Apele raului si inundatiile au dizlocat osemintele si le-au amestecat cu nisipul si pietrisul fin.Sunt depuse aici multe oase apartinand unor specii diferite provenind din medii diferite,care au ajuns sa se fosilizeze. Astfel de acumulari de oase formeaza "pungi fosilifere",unde pot fi gasite osemintele unor specii distincte cum ar fi: Kallokibotion bajazidi, Magyarosaurus dacus,Zalmoxes robustus,Allodaposuchus,etc.

Oasele fosilelor sunt inglobate in roci unde au fost cimentate alaturi de particule fine de nisip sau pietris.

Nu departe de "Rapa Dinozaurilor" de afla "Locul Fosilifer cu Dinozauri". Prin partea locului satenii l-au numit "Dealul Mare al Dinozaurilor". Acesta este localizat tot pe valea raului Sibisel la marginea satului Sanpetru.

In aceasta zona s-au gasit primele fosile de dinozauri din Romania, inca din anul 1897 de catre baronul Franz Nopcsa. Dupa 1977 cercetarile s-au reluat de catre cercetatori de la Universitatea Bucuresti, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva,Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca.

"Dinozaurii Pitici" descoperiti in zona Sanpetru si imprejurimi sunt pana in prezent unici in lume.S-au gasit aici patru specii ierbivore si patru specii carnivore de dinozauri pitici. Pe langa acestea s-a mai descoperit si o reptila zburatoare unica in lume denumita Hategopterix thambema avand o anvergura a aripilor de circa 12-15 metri (una dintre cele mai mari din lume).

Rocile care contin oase de dinozauri au o varsta cuprinsa intre 72 si 65 de milioane de ani adica din perioada numita Maastrichtian (sfarsitul perioadei Cretacicului). In aceste straturi de roci s-au mai descoperit si alte specii de dinozauri ierbivori:
Telmatosaurus transsylvanicus,Zalmoxis,Magyarosaurus dacus,Strutiosaurus transsylvanicus.S-au descoperit si specii de dinozauri carnivori:Elopteryx Nopcsai.

Traversam satul Sibisel pe un drum marginit de garduri de piatra tipice pentru Tara Hategului.

Ne indreptam spre satul Ohaba-Sibisel avand in dreapta campuri marcate ici si colo de blocuri granitice.

Am ajuns in partea superioara a Vaii Sibiselului. Din acest bazin hidrografic apele de ploaie,eventualele inundatii precum si apele din topirea zapezilor au antrenat oase de dinozauri,care s-au acumulat in aval formand "pungile fosilifere" din zona satului Sanpetru.Se impune o cercetare minutioasa a pantelor adiacente acestui bazin hidrografic al raului Sibisel in speranta gasirii de noi fosile si chiar a unor schelete partiale sau chiar intregi de dinozauri. Baronul Franz Nopcsa a avut noroc cu fosilele gasite de sora sa la Sanpetru dar cred ca este nevoie de o noua intamplare salutara care sa aduca cercetarile paleontologilor in zona Ohaba-Sibisel.

Panorama Muntilor Retezat vazuti de la Ohaba-Sibisel.

Reconstituirea dinozaurului Magyarosaurus dacus este expusa la Centrul de Stiinta si Arta al Geoparcului Dinozaurilor din localitatea General Berthelot. Este unul dintre dinozaurii de talie mai mare care au trait in era mezozoica pe cuprinsul Tarii Hategului. Reconstituirea la scara 1:1 (scara naturala) mi s-a spus ca a fost realizata din plastic de catre un artist din Canada (Brian Cooley) si a fost transportata in Romania,la Constanta, cu vaporul.Chiar si transportul de la Constanta la Hateg cred ca a ridicat probleme. 

Magyarosaurus dacus era un dinozaur ierbivor titano-saurid de circa 8 metri lungime. 

Denumirea initiala a dinozaurului Magyarosaurus dacus a fost de Titanosaurus dacus, fiind pusa de catre baronul Franz Nopcsa in anul 1915,cand acesta l-a descoperit .

Ou de dinozaur apartinand dinozaurului hadrosaurid Telmatosaurus transsylvanicus datand din perioada Cretacicului Superior (Maastrichtian).
Vechimea lui este estimata la circa 65 de milioane de ani.Valoarea acestor oua de dinozauri este extrem de mare. De exemplu am citit recent pe internet ca cele trei oua de dinozaur furate din Tara Hategului acum 6 ani si recuperate de la un colectionar din Italia au o valoare estimata la 500.000 de euro. Deci un ou de dinozaur "MADE  IN  ROMANIA" valoreaza 166.666,66 euro.Un pret rotund ar fi cam 165.000 de euro.Cam scump !

Cuib cu oua de dinozauri descoperit in localitatea Tustea,comuna General Berthelot din zona Hategului. In ultimii ani s-au descoperit peste 20 de cuiburi in Tara Hategului. Astfel de oua de dinozauri sunt chiar mai valoroase daca ele contin embrioni.Cei mai vechi embrioni de dinozauri,avand o vechime de circa 190 milioane de ani au fost descoperiti in anul 1976 in Africa de Sud.

Un "simpatic" dinozaur ... de plastic (reconstituire 1:1 Zalmoxis robustus).

Daca acest dinozaur ar fi fost real eu as fi fost "gustarea" lui.Glumesc desigur ! Deoarece acest exemplar era un dinozaur ierbivor. Dar va asigur ca dinozaurii carnivori erau niste pradatori redutabili si fara mila. Norocul nostru ca au disparut acum zeci de milioane de ani altfel era vai de noi !
Sper ca v-a placut aceasta calatorie in timp pe Valea Dinozaurilor. Merita vizitata !

NOTA: O descoperire de senzatie a fost facuta in anul 2008 langa Sebes, judetul Alba.Un paleontolog roman din Cluj-Napoca a descoperit o fosila care ar putea apartine celui mai mare Pterosaur descoperit in lume,avand o anvergura a aripilor de 16 metri. Descoperirea asteapta omologarea !

Copyright Ilie Tudorel 2015. All right reserved.

Biserica Densus-judetul Hunedoara,Densus Church-Hunedoara County,Romania,Europe

Biserica din Densus este cea mai veche biserica de piatra din Romania. In acest lacas de cult serviciul liturgic este neintrerupt de peste sapte secole. Edificiul a fost mai intai templu pagan iar apoi biserica crestina. Este unul dintre cele mai enigmatice monumente din tara noastra. Pentru valoarea sa biserica din Densus a fost propusa inca din anul 1991 pentru a fi inclusa pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.Sa descoperim impreuna cateva din enigmele care invaluie aceste locuri pline de istorie.
 Localitatea Densus se afla la circa 10 km de orasul Hateg,fiind situata in nord-vestul Tarii Hategului. Biserica Densus este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale judetului Hunedoara la care se poate ajunge de pe DN68 Hateg-Caransebes trecand prin localitatile Totesti si Hatagel sau pe o alta varianta din Hateg prin localitatile General Berthelot si Tustea.

Inca de la poarta biserica Densus te intampina cu blocurile sculptate de origine romana pe care poti sa le vezi la tot pasul. La 10 km departare de Densus se afla orasul antic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, prima capitala a Daciei Romane, fondata de imparatul Traian dupa cucerirea regatului Dacia de catre legiunile romane in anul 106 d.Hr.

Artefacte din marmura sculptata strajuiesc aleea ce duce la biserica Densus. Acest postament de coloana poate ca provine chiar din fosta capitala a Daciei sau dintr-o villa rustica (ferme romane),temple ori alte edificii din territorium-ul capitalei provinciei romane. Elemente de piatra romane pot fi intalnite nu numai la Densus ci si la bisericile din localitatile invecinate Pesteana,Tustea,Hatagel sau chiar la Ostrov si Santamaria-Orlea.

Un capitel roman de tip corintic ne evoca splendoarea civilizatiei romane . Poate ca in zona actualei localitati Densus exista in antichitate o asezare rurala romana de tip vicus (un fel de sat), probabil locuita de colonisti sau fosti legionari romani lasati la vatra.

Biserica Densus este inconjurata de un cimitir in care monumentele funerare crestine stau langa monumentele funerare sau epigrafice din perioada romana.

Ne intampina o inscriptie in cinstea imparatului roman Septimius Severus (a domnit in perioada 193-211) ajunsa aici de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Biserica monument istoric "Sfantul Nicolae" din Densus este in prezent o biserica crestina de rit ortodox care a infruntat secolele dominate de vitregii istorice. Edificiul de piatra este construit in stil romanic timpuriu din materiale de constructie in mare parte refolosite de la orasul antic roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa,sau alte edificii romane aflate in apropiere. Despre acest lacas de cult s-au formulat multe ipoteze, mai mult sau mai putin credibile, bazate pe faptul ca la constructia sa au fost folosite atat de multe elemente provenind din alte constructii antice, in special de factura romana.O ipoteza care considera ca edificiul a fost un mausoleu funerar se bazeaza pe prezenta in cadrul constructiei a stelei funerare dedicata generalului roman Longinus. Alti istorici considera ca aici a fost in perioada romana un templu al zeului Marte.Sunt chiar ipoteze ca aici s-ar fi oficiat si ritualuri dacice in cinstea lui Zamolxis.
Consider ca cea mai realista varianta este acea ca actuala Biserica Densus s-a dezvoltat ca o biserica paleo-crestina edificata peste un templu pagan din antichitate.

Turla de piatra domina imprejurimile. Este acoperita cu placi de piatra.Sistemul de invelitoare din piatra al turnului este prezent si la turlele bisericilor din Strei,Santamaria-Orlea sau Manastirea Colt din Suseni (Rau de Mori). Decoratiunile zimtuite ale turnului sunt realizate din caramizi romane. Acest tip de decoratiune poate fi intalnita in arhitectura traditionala din Maramures dar este sculptata in lemn si este denumita "dinti de lup",avand potrivit traditiilor rol apotropaic (rol de aparare impotriva duhurilor rele). In varful turnului este o cruce de piatra de tip "cruce latina". Pe marginea tronsonului al doilea al turnului mesterii au asezat cu capul in jos intr-un colt un capitel corintic. De ce oare ? Aerisirile din varful turnului sunt de fapt elemente de tubulatura ceramica antica romana refolosite cu ingeniozitate.

Nu putem trece nepasatori pe langa monumentele funerare de aici. In imediata apropiere a Bisericii Densus se afla mormintele familiei vestitului istoric Nicolae Densusianu (nascut Pop,1846-1911),originar din satul Densus. Aici este inmormantat preotul greco-catolic Bizantius Pop,tatal lui Densusianu. Istoricul Nicolae Densusianu este autorul controversatei carti "Dacia Preistorica" aparuta postum in anul 1913. Acest istoric si fratele sau Aron Densusianu au lansat ipoteze destul de indraznete despre originile acestei biserici din satul lor natal.Voi reveni despre acest subiect in alt articol.

Misteriosul edificiu ne poate dezvalui enigmele sale numai daca il analizam din punct de vedere arhitectonic si constructiv.Constructia de piatra are o nava (naos) de forma aproximativ patrata de 7,40 x 7,25 m si un altar semicircular care cred ca a fost adaugat ulterior, in perioada crestina a lacasului de cult. Argumentez aceasta prin faptul ca peretii navei sunt ziditi in majoritate din blocuri de piatra fasonata,unele chiar de foarte mari dimensiuni, iar peretii altarului sunt ziditi din zidarie de piatra fatuita amestecata cu caramida.Un ochi atent poate observa ca altarul este practic lipit de nava edificiului.Cred deci ca templul a fost construit in perioada pre-romana  si avea doar o forma patrata,fiind construit in intregime din blocuri de piatra fasonata de mari dimensiuni si imbinate cu mortar de var. Uriasele pietre ale zidurilor au facut ca legendele folclorului local din Densus sa spuna ca edificiul a fost construit de catre "uriesi".Se pot observa cu usurinta uriasele blocuri de piatra care formeaza cadrul usii de acces in biserica sau blocurile de piatra care formeaza baza pronaosului respectiv diaconiconul.Se poate aprecia ca initial templul pagan era construit numai din blocuri mari sau uriase de piatra fasonata, care se pot vedea si azi la baza perimetrului incintei. Se poate spune ca ne aflam in fata unui templu megalitic deoarece unele blocuri de piatra au o greutate de cateva tone. Intrarile in templul de la Densus seamana cu intrarea in templul megalitic Hagar Qim din insula Malta, vechi de peste 5.000 de ani. In folclorul maltez se spune ca templele megalitice au fost construite de catre "giganti".Sa fie oare doar o coincidenta ?
In ciuda abundentei de blocuri de piatra sculptata de provenienta romana (coloane,postamente,capiteluri,monumente epigrafice,stele funerare,ancadramente) un observator atent poate sesiza ca blocurile uriase de piatra fasonata par mai vechi decat cele romane si de fapt constituie un edificiu antic pre-dacic care la venirea romanilor presupun ca era deja in ruina. Dupa cucerirea Daciei sau mai tarziu acest edificiu a fost renovat si transformat in templu roman, dar nu neaparat un templu al zeului razboiului.  

Abundenta de elemente constructive si materiale de constructie provenind de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa care sunt omniprezente la Biserica Densus intriga specialistii.Cand au ajuns acestea la Densus ? Cred ca trebuie sa analizam situatia din Dacia Romana de dupa Retragerea Aureliana (retragerea legiunilor si administratiei romane din Dacia in perioada imparatului Aurelian, intre anii 271-275). Dupa aceasta perioada viata in orasul Ulpia Traiana a continuat sa-i desfasoare cursul dar ultima constructie este ridicata in secolul V. In perioada disolutiei imperiului hunilor dupa moartea lui Attila orasul este distrus de invadatori si abandonat.Se poate trage concluzia ca abia in secolul V sau mai tarziu au putut ajunge majoritatea blocurilor de marmura sculptata la Densus. Poate ca populatia plecata din orasul Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-a retras in Densus din calea invadatorilor. Acestia sunt cei care au renovat templul megalitic folosind pietre si ornamente romane refolosite. Pe fundamentul de piatra uriasa a templului megalitic pre-dacic s-a cladit un nou templu post-roman. Deoarece se simteau amenintati de invadatori, localnicii probabil ca se rugau zeului razboiului sa-i ajute in cadrul sacru al unui templu dedicat lui Marte. De ce nu ? Noi putem doar sa presupunem dar de ce sa nu recunoastem ca este logic ?    

Iata o fotografie cu coloana romana de marmura situata pe latura de sud. Modul de constructie relativ rudimentar ma face sa trag concluzia ca amenajarea templului post-roman s-a facut la repezeala de catre mesteri care nu mai aveau rafinamentul constructorilor romani. Coloana nu mai are capitelul consacrat. Cei care au reconstruit templul pagan nu respectau canoanele constructive romane care intre timp,dupa secole,au fost uitate.Sau poate au vrut doar sa construiasca ceva provizoriu,candva dupa sute de ani de la stingerea civilizatiei romane in Dacia.Si au facut constructia imitand edificiile din orasul abandonat aflat in ruina la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.Cred de asemenea ca mesterii au ridicat templul pagan de la Densus in perioada Evului Mediu timpuriu, supranumit de unii istorici si "Evul Mediu intunecat",adica in perioada anilor 500-1000 d.Hr. Din aceasta perioada de instabilitate marcata de migratiile popoarelor nu au ramas prea multe edificii pe la noi.Consider ca este un fapt demn de toata admiratia noastra ca pe fondul acestor invazii succesive mesterii din Densus au continuat sa cladeasca acest lacas de cult in timp ce altii erau ascunsi in adancul padurilor.
Faptul ca mesterii au incropit acest edificiu la repezeala din materialele amestecate de care dispuneau intre doua navaliri ale popoarelor migratoare nu diminueaza valoarea acestui monument istoric. In ciuda eclectismului sau Biserica Densus poate fi totusi incadrata in stilul romanic timpuriu. 

Leii de piatra de pe latura de sud a bisericii Densus pozitionati spate in spate, situati pe acoperisul de piatra al altarului.Se pare ca provin de la un mormant antic al unui  important personaj roman.

Una din ferestrele ogivale ale altarului poate fi incadrata in stilul gotic timpuriu.

Luminator de tip hublou situat la partea superioara a navei bisericii Densus.

Altar roman incastrat in latura sudica a ansamblului bisericii Densus.

Blocurile de marmura sculptata si alte materiale de constructie de tip roman refolosite la constructia bisericii Densus provin in marea lor majoritate din orasul antic Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa,capitala provinciei romane Dacia Felix.

Chiar daca la prima vedere poti spune ca biserica Densus a fost construita din materiale provenite din constructiile antice romane iata ca aici am gasit si un bloc de piatra fasonata de provenienta dacica,situat pe coltul de nord-vest al edificiului.

Blocul de piatra fasonata incastrat in peretii pro-naosului, in coltul de nord-vest al cladirii, prezinta metoda de constructie dacica cunoscuta sub denumirea de "murus dacicus".Se pot observa cu usurinta "penele (tip coada de randunica)" cioplite in blocul de piatra de calcar pentru a putea fi introduse grinzile de rigidizare din stejar.  

Spre exemplu puteti vedea blocuri de piatra asemanatoare fotografiate la cetatea dacica de la Costesti-Cetatuie (monument UNESCO) din judetul Hunedoara.

Multitudinea de materiale de constructie folosite de mesterii constructori necunoscuti fac din biserica Densus un adevarat muzeu de geologie in aer liber, pe langa faptul ca este cel mai uluitor lapidariu antic din Romania.

In zidaria bisericii Densus au fost incastrate o multitudine de blocuri de piatra de provenienta locala, inafara de materialele de provenienta antica. Blocul de piatra maroniu este o gresie (roca sedimentara formata din granule de nisip cimentate) provenita de pe fundul fostei mari din era mezozoica denumita "Marea Hategului",o parte din "Oceanul Tethys".Se pot observa urmele viermilor din vechime lasate pe namolul din fundul marii,care apoi s-au pietrificat. Pietre asemanatoare pot fi vazute pe coastele dealurilor de pe valea raului Densus,vizitand traseu turistic "Drumul Vulcanilor". De asemenea astfel de pietre sedimentare puteti vedea la punctul de vizitare din localitatea General Berthelot al "Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului".

 Tot in zidurile complexului de la Densus au fost zidite si pietre vulcanice. Pietre asemanatoare denumite "bombe vulcanice" pot fi vazute vizitand traseu turistic "Drumul Vulcanilor" din apropiere.

 Un ochi atent poate vedea cochilii mezozoice pietrificate in unele pietre sedimentare folosite la zidarie. Putem trage concluzia ca natura zonei Densus a fost extrem de framantata in decursul epocilor geologice si astfel a pus la dispozitia mesterilor constructori materiale diverse pe care acestia le-au imbinat cu ingeniozitate rezultand un monument unic in Romania si in lume,chiar si din punct de vedere geologic. 

Daca acceptam ipoteza templului megalitic pre-roman sau chiar pre-dacic incaperea naosului poate fi considerata ca un altar al acestui templu pagan. Poate fi in fel de "sfanta sfintelor" in care sacerdotii oficiau intr-un cerc de initiati ritualurile religioase. Astfel incaperea nu mai poate fi considerata de mici dimensiuni asa cum pare astazi cand este neancapatoare pentru credinciosii din Densus veniti la slujbele crestin ortodoxe. Peretii incaperii patrate a naosului alaturi de portiuni din pro-naos si diaconicon surprind privitorul atent deoarece nu seamana cu restul cladirii ci sunt vizibil mult mai vechi.Sunt pareri ca pro-naosul,diaconiconul si anexa de pe latura de sud au fost construite in secolele XIV-XV. Este posibil sa fie asa dar blocurile de piatra uriase de la intrarea in pro-naos, zidaria diaconiconului si unele portiuni perimetrale poate faceau parte dintr-un templu pagan pre-dacic ruinat deja, peste care s-a zidit abia in evul mediu. 

Astfel de intrari poti vedea doar la templele megalitice.

Patrundem in pro-naos,de unde se vede turnul de piatra al bisericii.

Deasupra intrarii in biserica se vede icoana de hram reprezentand-o pe Sfanta Maria cu pruncul si pe Sfantul Nicolae.Stilul pictural este asemanator cu cel al picturii din interiorul bisericii, probabil fiind din aceeasi perioada.

Buiandrugul de deasupra intrarii in biserica Densus este un urias bloc de piatra fasonata in care a fost sculptata o "cruce solara de tip celtic". Nu se stie cine a sculptat acest simbol solar dar se stie cine a distrus cu dalta bratele crucii. Preotul Gherghel Alexandru, parohul bisericii Densus, sustine ca distrugerea acestei cruci este datorata credinciosilor protestanti calvini in perioada cand pusesera mana pe aceasta biserica.Calvinii au ras cu dalta simbolul crucii dar urmele se mai vad si azi. A mai ramas numai inelul circular si un disc central.Chiar si asa tot un simbol solar ramane ! Crucea Celtica este un simbol solar ancestral despre am mai scris. Faptul ca apare si aici la biserica Densus mareste misterul care inconjoara vechimea edificiului. De fapt acest subiect al simbolisticii a constituit o preocupare constanta pentru mine de mai multi ani. In continuare vom urmari cu atentie  simbolurile de la Densus.

Patrundem in interiorul bisericii Densus prin bunavointa preotului paroh Gherghel Alexandru.Casa domniei sale se afla chiar langa poarta de intrare in curtea bisericii si la solicitarea turistilor nu pregeta sa vina si sa deschida biserica pentru vizitatori.

Sa intram in incaperea naosului,unde in plan central vedem patru stalpi masivi care sustin turnul de piatra. In jurul acestor stalpi este un spatiu relativ restrans de circa 53 mp acoperit de o bolta semicilindrica de zidarie.Spatiul pare prea mic pentru o biserica. Poate ca aici a fost initial doar o capela cneziala in perioada medievala.

Peretii naosului sunt ziditi din piatra de talie si au o grosime apreciabila.

Preotul paroh Gherghel Alexandru al bisericii ortodoxe Densus este un om sfant cu suflet de aur.Sfintia sa ne-a prezentat cu multa bunavointa acest monument istoric asemenea unui ghid turistic cu experienta. Am aflat cu bucurie ca domnia sa este din satul Ciocotis,comuna Cernesti, judetul Maramures, despre care am mai scris pe blogul www.tudorphotoblog.blogspot.com si pe canalul maramuresguide de pe youtube. Deci un preot de la noi din Tara Chioarului slujeste in milenarul lacas de cult din Tara Hategului.

Planul central al naosului este dominat de patru stalpi masivi realizati din monumente funerare si epigrafice de provenienta antica romana. De unde si cand au putut fi aduse la Densus in perioada romana sau post-romana am analizat in prealabil.Cred ca in perioada pre-romana sau chiar pre-dacica planul central al naosului nu era ocupat de stalpi sau alte structuri.Cred ca un altar cu spatiu deschis era mai adecvat ritualurilor religioase pre-dacice.Varianta actuala este construita,asa cum am mai spus, in perioada Evului Mediu timpuriu adica in perioada anilor 500-1000 d.Hr.

Pe cei patru stalpi se sprijina arce de tip romanic care sustin greutatea turnului de piatra. Intre arce se poate observa un canal de fum sau horn care se spune ca servea pentru evacuarea fumului de la focul ritual ce se aprindea intre acesti stalpi in timpul ceremoniilor religioase pagane. Este locul in care legendele spun ca s-au facut chiar si sacrificii rituale in vechime.

La constructia unuia din stalpii aflati mai aproape de intrarea in biserica s-a folosit stela funerara dedicata generalului roman Longinus. Astfel se explica ipoteza care considera ca edificiul de la Densus a fost un mausoleu funerar ridicat in cinstea acestui glorios militar participant la razboaiele daco-romane. 

Sa spunem cateva cuvinte despre generalul roman Longinus. Numele acestuia era de fapt Gnaeus Pompeius Longinus si a trait 58 de ani. A ocupat diverse demnitati romane printre care si cea de consul in anul 90 d.Hr. A fost un militar viteaz si a devenit camaradul de arme si prietenul imparatului Traian. A participat la razboaiele daco-romane. Dupa primul razboi daco-roman desfasurat intre anii 101-102 d.Hr. a fost numit comandantul garnizoanelor romane ramase in Dacia.Generalul Longinus a fost capturat de catre regele dac Decebal,care il tinea prizonier si incerca sa-l determine pe imparatul Traian sa-si retraga armatele din Dacia altfel Longinus va fi executat.Viteazul general s-a sinucis pentru a nu mai fi o piedica in fata inaintarii armatelor imperiale romane in Dacia. De aceea el a fost supranumit Longinus Maximus. Pe monumentul funerar se poate citi : 

                           D  M  (Deis Manibus - invocare a zeilor)
                                     G . LONGIN (numele generalului Gnaeus Longinus)
MAXIMO  (cel mare)
VIX AN LVIII (a trait 58 de ani)
            IVLIA . AFRO (sotia sa Iulia Afrodisia)
DISIA . CONI
        B M P  (beni merente posuit)

Un mare semn de intrebare este de ce pe monumentul funerar a mai ramas mult loc gol sub inscriptie. A mai fost cumva un basorelief care a fost indepartat cu  dalta ulterior ? 

  Cred ca o ipoteza care considera ca edificiul a fost un mausoleu funerar dedicat generalului roman Longinus, bazata pe faptul ca stela sa funerara este incastrata in unul dintre stalpii din naos,este incorecta. Sustin ca aceasta stela funerara a ajuns la Densus din intamplare impreuna cu multe alte blocuri de piatra sculptata de provenienta romana. A fost foarte usor pentru mesterii de la Densus sa suprapuna opt monumente funerare si sa obtina astfel la repezeala patru stalpi de sustinere.
Daca s-ar fi dorit construirea unui mausoleu adevarat pentru un astfel de erou militar (prietenul imparatului Traian) atunci cu siguranta ar fi fost folosite coloane cilindrice cu capiteluri sculptate. Alti istorici considera ca aici a fost in perioada romana un templu al zeului Marte. Eu cred ca nici macar in perioada romana nu s-ar fi facut astfel de improvizatii constructive.Templele romane erau constructii rafinate,avand finisaje de exceptie. Cu siguranta astfel de compromisuri au fost facute in anii 500-1000 d.Hr. In perioada evului mediu timpuriu edificiul cred ca a fost transformat din templu pagan intr-o biserica paleo-crestina pe fondul raspandirii religiei crestine in Transilvania.

Pe stalpul din stanga imaginii este pictata "Sfanta Treime" reprezentand o scena in care Dumnezeu tatal il tine de umeri pe copilul Iisus, imbracat in costumatie de epoca si tinand in mana stanga un manuscris facut sul. Nu stiu de ce se spune ca aceasta costumatie ar fi un costum popular romanesc ? Sa fie o dovada de nationalism cu orice pret ?

Basoreliefuri reprezentand cai sunt prezente pe trei din monumentele sculptate situate la baza stalpilor. Se poate presupune ca deoarece monumentele cu cai sunt asemanatoare provin de la acelasi edificiu antic roman.

Detaliu cu basorelief reprezentand un cal.

Pe unul din stalpi este pictata o "cruce slava de arhanghel" pe care este asezata cununa de spini a mantuitorului Iisus Hristos.

Stalp de sustinere avand pictata scena biblica reprezentandu-l pe apostolul Bartolomeu care a fost schingiuit fiind jupuit de viu in Armenia si aici este pictat purtandu-si "pielea pe bat" iar in mana dreapta are un cutit curbat.O scena asemanatoare cu apostolul Bartolomeu purtandu-si pielea poate fi vazuta la Capela Sixtina de la Vatican,fiind pictata de Michelangelo. Mi s-a spus ca aici la Densus se crede ca acest personaj pictat ar fi apostolul Toma,dar legendele biblice spun ca acesta ar fi murit lovit cu sulita.  

Pictura apostolului Bartolomeu poarta urmele multor inscriptii lasate in urma de asa-zisii vizitatori.

Pictura murala de pe peretele vestic este probabil mai veche decat cea realizata in secolul XV.

Pictura murala din secolul XV,executata pe fond albastru.

Pictura murala reprezentandu-l pe Sfantul Nicolae avand ochii scosi. Mi s-a spus ca pictura ochilor sfintilor pictati a fost distrusa atunci cand navalitorii turcii au atacat biserica si au devastat-o. Am analizat cu atentie faptul ca marea majoritate a personajelor religioase pictate au in general chipurile distruse la fata si uneori chiar ochii. Asa ceva nu ar face niste navalitori pusi pe jaf. Distrugerile picturii de la Biserica Densus s-au facut in mod sistematic si asa ceva ar putea fi numai fapta calvinilor. In alte biserici calvinii au acoperit pictura cu spoiala de var dar la Densus si-au revarsat ura religioasa asupra picturilor.

Pictura murala reprezentand Sfintii Arhangheli.

Pictura murala de factura folclorica executata deasupra absidei altarului semicircular reprezentand capul mantuitorul Iisus Hristos pictat pe fondul unui stergar traditional din Tara Hategului.

Iconostasul cu icoanele imparatesti din secolul XVIII.

Vedem absida semicirculara a altarului. Pictura murala a fost executata in anul 1443 de catre mesterul zugrav Stefan, unul dintre primii pictori muralisti cunoscuti la noi. In dreapta se vede usa diaconiconului. Masa altarului se sprijina pe un monument funerar roman de piatra.

Semnatura mesterului zugrav Stefan,aflata pe peretele altarului,sub fereastra sud-estica a absidei.

Bolta altarului mai pastreaza urmele picturii murale.

Biserica Densus este de multe ori neancapatoare pentru multimea de credinciosi care se inchina aici, mai ales la slujbele de duminica.

Ne despartim cu greu de atmosfera speciala din interiorul bisericii pentru a iesi afara,unde ora albastra ne va oferi ocazia de a face fotografii de noapte extraordinare la biserica Densus din Tara Hategului.

Noapte feerica la Biserica Densus

Am vazut in detaliu biserica Densus si iata ca multe intrebari isi cauta inca raspunsul.Uriasele blocuri de piatra existente aici acrediteaza ipoteza ca in antichitate aici era un templu megalitic.

Prezenta simbolurilor solare sculptate ma face sa cred ca templul pagan era inchinat cultului soarelui.

Oare cine erau acei adoratori ai soarelui care au depus atat efort pentru a ridica acest edificiu din uriase blocuri de calcar ?

La toate aceste enigme se mai adauga una ! Ce reprezinta aceasta inscriptie misterioasa pe care eu am gasit-o la Densus ?! Nimeni nu a mai scris despre ea.Oare nu va aminteste despre o anumita scriere ? Va las sa va ganditi mai bine. Dupa parerea mea scrierea de pe aceasta inscriptie seamana cu scrierea folosita pe una din tablitele de la Tartaria. Pe care dintre ele ? Veti vedea in curand intr-un nou articol cu mai multe informatii despre inscriptia enigmatica gasita de mine la Densus.

Parasim atmosfera de mister a Bisericii Densus cu gandul de a reveni cat de curand pe aceste locuri incarcate de enigme si istorie. Biserica Densus este o bijuterie din Patrimoniul Cultural National al Romaniei si al lumii. Merita vizitata !

Aceasta postare este dedicata Zilelor Europene ale Patrimoniului Cultural 2015 

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.