Valea Dinozaurilor din Tara Hategului-judetul Hunedoara,The Dinosaurs Valley from Hateg Country,Romania,Europe

Zmeii si balaurii sunt prezenti  inca din negura veacurilor in basmele si povestile spuse de mosii si stramosii nostri. Inaintasii nu se indoiau ca cele transmise prin viu grai din generatie in generatie au un sambure de adevar. La sezatorile din Tara Hategului povestile aminteau de vremurile cand balaurii stapaneau lumea. Fara sa stie,basmele din lumea satului hategan evoca momente din istoria Pamantului, din vremea cand pe aceste locuri inca mai traiau dinozaurii.

Dinozaurul Elopteryx Nopcsai - reconstituire.

In urma cu circa 70 de milioane de ani Tara Hategului de azi era o parte dintr-o insula (cel putin o insula) inconjurata de Marea Hategului,ce facea parte din Oceanul Tethys. Aceasta insula avea o clima tropicala umeda ce favoriza o vegetatie abundenta. Insula era brazdata de rauri si lacuri, avand o fauna bogata in care dinozaurienii se remarca. Iata deci de unde provin povestile cu balauri sau chiar de uriesi ! Iata cat de puternice sunt aceste amintiri in memoria colectiva.
 Datorita suprafetei relativ restranse a acestei insule din era mezozoica anumite specii de dinozauri au dezvoltat in timp un asa numit "nanism insular" adica asa au aparut "dinozaurii pitici",datorita hranei relativ limitate de pe insula. Pana in prezent acesti "dinozauri pitici" au fost descoperiti doar in Tara Hategului !

Preocuparea naturalistilor de a cauta,recolta si colectiona fosile este veche inca din antichitatea romana. Paleontologia se consacra inca din secolul XIX,cand devine un domeniu bine conturat al stiintei. Marele naturalist George Cuvier si evolutionistul Charles Darwin domina scena stiintifica a acestui secol. La inceputul secolului XX s-au facut multe descoperiri paleontologice printre care si cele din Tara Hategului.
In ultimele decenii ale secolului XX paleontologia a devenit o stiinta din ce in ce mai cunoscuta. Filmele de la Hollywood sau din alte parti au adus dinozaurii in centrul atentiei marelui public.Cine nu a auzit despre seria de filme "Jurassic Park" ? Cine nu a vazut filmul "Godzilla" ? Toate aceste productii cinematografice au reusit sa  impresioneze generatii de copii,tineri si chiar adulti. Aproape toate au fost succese de "box-office". In prezent exista in lume parcuri tematice despre dinozauri.Chiar si la Rasnov (in judetul Brasov,Romania) exista un astfel de parc al dinozaurilor.Copii se joaca frecvent cu jucarii reprezentand dinozauri. Asistam in prezent la o adevarata "Dino - Manie".
Dar sa vedem ce este paleontologia si cu ce se ocupa aceasta stiinta ?
Paleontologia este o stiinta care se ocupa cu studierea dezvoltarii vietii pe Pamant. Fosilele de origine animala sau vegetala precum si urmele acestora sunt principalele elemente care constituie dovezi pentru aceste studii.Toate aceste izvoare au fost studiate prin sapaturi care in prezent se desfasoara pe toate continentele si inclusiv in Romania. Descoperiri remarcabile au avut loc si in Tara Hategului, odata cu sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. 

Castelul in ruina din localitatea Sacel,comuna Santamaria-Orlea, judetul Hunedoara, aminteste de cel care a fost savantul paleontolog Franz Nopcsa Baron de Silvasul de Sus. Acesta este unul dintre fondatorii paleobiologiei si cel care a facut primele cercetari sistematice de paleontologie in Tara Hategului. De asemenea am aflat ca era si un foarte bun fotograf. In deplasarile si aventurile sale era permanent dotat cu un aparat de fotografiat cu care imortaliza impresiile sale de calatorie. In urma sa a ramas o bogata arhiva de fotografii exceptionale, pastrate acum in strainatate.
Baronul Franz Nopcsa se tragea din vechea familie de nobili romani hategani "Nopcea" maghiarizata la sfarsitul Evului Mediu. El a avut o existenta aventuroasa,calatorind mult in Europa si in Balcani. A ajuns directorul Institului Geologic Maghiar din Budapesta. Inca de la 18 ani a fost intrigat de fosilele din Tara Hategului. Si-a desavarsit pregatirea stiintifica in mare parte ca autodidact si la doar 26 de ani a fost declarat doctor in stiinta,iar in decursul timpului a publicat peste 150 de lucrari stiintifice, marea majoritate despre paleontologie.

Povestea dinozaurilor din Tara Hategului incepe cu o descoperire intamplatoare. Desi de ani de zile ploile si inundatiile din fiecare primavara scoteau la iveala numeroase oseminte,taranii de pe mosiile familiei Nopcsa credeau ca sunt "oase de uriesi". Afland aceasta Ilona Nopcsa (sora mai mica a lui Franz Nopcsa) sapa in anul 1895 in zona satului Sanpetru si gaseste cateva fosile, pe care le da fratelui ei. Astfel viitorul paleontolog Franz Nopcsa incepe studiul acestor fosile hategane,iar in anul 1897 sustine la Academia de Stiinte din Viena prima sa lucrare stiintifica in care prezinta o noua specie de dinozaur ierbivor pe care o denumeste "Limnosaurus Transsylvanicus". Astfel baronul Franz Nopcsa devine unul dintre pionierii paleontologiei vertebratelor. In anii urmatori a continuat studiile sale de paleontologie si a formulat teoria "nanismului insular". A fost primul savant care a avansat teoria ca pasarile actuale s-au dezvoltat din dinozaurieni. Studiile sale de paleobiologie si de paleofiziologie sunt remarcabile. Marea sa colectie de oase de dinozaur a intrat in patrimoniul Muzeului Britanic de Istorie Naturala din Londra sau al Institului Geologic Maghiar din Budapesta. Baronul Franz Nopcsa a sfarsit tragic in anul 1933 la Viena.

Dupa ce am facut aceasta lunga introducere se cuvine sa plecam in periplul nostru pe Valea Dinozaurilor. Pornim din satul Sanpetru (comuna Santamaria-Orlea),trecand pe langa vechea biserica medievala "Sfantul Gheorghe",ctitorie cneziala din secolul XIV. Ne indreptam in amonte pe valea raului Sibisel spre satul Ohaba-Sibisel aflat la poalele Muntilor Retezat.  

La iesirea din satul Sanpetru ajungem la un punct de vizitare. Pe stanga traversam raul Sibisel peste un pod de beton. In albia raului Sibisel am fotografiat o barza care cauta ceva de mancare in rau.Vazand asta mi-am amintit ca baronul Franz Nopcsa sustinea ipoteza ca pasarile au evoluat din dinozauri.Si in timp ipoteza baronului a fost confirmata de lumea stiintifica.

Ne indreptam spre "Rapa Dinozaurilor",care se vede deja in departare. 

Inca putin si ajungem.Soarele fierbinte de vara arde iarba de pe dealuri.

"Rapa Dinozaurilor" este un sit in care s-au facut excavari inca din anul 1992. Aici au fost descoperite ramasitele (oase,cochilii,dinti,etc.) apartinand unor vietuitoare care au trait in zona satului Sanpetru in urma cu circa 70 de milioane de ani. Apele raului si inundatiile au dizlocat osemintele si le-au amestecat cu nisipul si pietrisul fin.Sunt depuse aici multe oase apartinand unor specii diferite provenind din medii diferite,care au ajuns sa se fosilizeze. Astfel de acumulari de oase formeaza "pungi fosilifere",unde pot fi gasite osemintele unor specii distincte cum ar fi: Kallokibotion bajazidi, Magyarosaurus dacus,Zalmoxes robustus,Allodaposuchus,etc.

Oasele fosilelor sunt inglobate in roci unde au fost cimentate alaturi de particule fine de nisip sau pietris.

Nu departe de "Rapa Dinozaurilor" de afla "Locul Fosilifer cu Dinozauri". Prin partea locului satenii l-au numit "Dealul Mare al Dinozaurilor". Acesta este localizat tot pe valea raului Sibisel la marginea satului Sanpetru.

In aceasta zona s-au gasit primele fosile de dinozauri din Romania, inca din anul 1897 de catre baronul Franz Nopcsa. Dupa 1977 cercetarile s-au reluat de catre cercetatori de la Universitatea Bucuresti, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva,Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca.

"Dinozaurii Pitici" descoperiti in zona Sanpetru si imprejurimi sunt pana in prezent unici in lume.S-au gasit aici patru specii ierbivore si patru specii carnivore de dinozauri pitici. Pe langa acestea s-a mai descoperit si o reptila zburatoare unica in lume denumita Hategopterix thambema avand o anvergura a aripilor de circa 12-15 metri (una dintre cele mai mari din lume).

Rocile care contin oase de dinozauri au o varsta cuprinsa intre 72 si 65 de milioane de ani adica din perioada numita Maastrichtian (sfarsitul perioadei Cretacicului). In aceste straturi de roci s-au mai descoperit si alte specii de dinozauri ierbivori:
Telmatosaurus transsylvanicus,Zalmoxis,Magyarosaurus dacus,Strutiosaurus transsylvanicus.S-au descoperit si specii de dinozauri carnivori:Elopteryx Nopcsai.

Traversam satul Sibisel pe un drum marginit de garduri de piatra tipice pentru Tara Hategului.

Ne indreptam spre satul Ohaba-Sibisel avand in dreapta campuri marcate ici si colo de blocuri granitice.

Am ajuns in partea superioara a Vaii Sibiselului. Din acest bazin hidrografic apele de ploaie,eventualele inundatii precum si apele din topirea zapezilor au antrenat oase de dinozauri,care s-au acumulat in aval formand "pungile fosilifere" din zona satului Sanpetru.Se impune o cercetare minutioasa a pantelor adiacente acestui bazin hidrografic al raului Sibisel in speranta gasirii de noi fosile si chiar a unor schelete partiale sau chiar intregi de dinozauri. Baronul Franz Nopcsa a avut noroc cu fosilele gasite de sora sa la Sanpetru dar cred ca este nevoie de o noua intamplare salutara care sa aduca cercetarile paleontologilor in zona Ohaba-Sibisel.

Panorama Muntilor Retezat vazuti de la Ohaba-Sibisel.

Reconstituirea dinozaurului Magyarosaurus dacus este expusa la Centrul de Stiinta si Arta al Geoparcului Dinozaurilor din localitatea General Berthelot. Este unul dintre dinozaurii de talie mai mare care au trait in era mezozoica pe cuprinsul Tarii Hategului. Reconstituirea la scara 1:1 (scara naturala) mi s-a spus ca a fost realizata din plastic de catre un artist din Canada (Brian Cooley) si a fost transportata in Romania,la Constanta, cu vaporul.Chiar si transportul de la Constanta la Hateg cred ca a ridicat probleme. 

Magyarosaurus dacus era un dinozaur ierbivor titano-saurid de circa 8 metri lungime. 

Denumirea initiala a dinozaurului Magyarosaurus dacus a fost de Titanosaurus dacus, fiind pusa de catre baronul Franz Nopcsa in anul 1915,cand acesta l-a descoperit .

Ou de dinozaur apartinand dinozaurului hadrosaurid Telmatosaurus transsylvanicus datand din perioada Cretacicului Superior (Maastrichtian).
Vechimea lui este estimata la circa 65 de milioane de ani.Valoarea acestor oua de dinozauri este extrem de mare. De exemplu am citit recent pe internet ca cele trei oua de dinozaur furate din Tara Hategului acum 6 ani si recuperate de la un colectionar din Italia au o valoare estimata la 500.000 de euro. Deci un ou de dinozaur "MADE  IN  ROMANIA" valoreaza 166.666,66 euro.Un pret rotund ar fi cam 165.000 de euro.Cam scump !

Cuib cu oua de dinozauri descoperit in localitatea Tustea,comuna General Berthelot din zona Hategului. In ultimii ani s-au descoperit peste 20 de cuiburi in Tara Hategului. Astfel de oua de dinozauri sunt chiar mai valoroase daca ele contin embrioni.Cei mai vechi embrioni de dinozauri,avand o vechime de circa 190 milioane de ani au fost descoperiti in anul 1976 in Africa de Sud.

Un "simpatic" dinozaur ... de plastic (reconstituire 1:1 Zalmoxis robustus).

Daca acest dinozaur ar fi fost real eu as fi fost "gustarea" lui.Glumesc desigur ! Deoarece acest exemplar era un dinozaur ierbivor. Dar va asigur ca dinozaurii carnivori erau niste pradatori redutabili si fara mila. Norocul nostru ca au disparut acum zeci de milioane de ani altfel era vai de noi !
Sper ca v-a placut aceasta calatorie in timp pe Valea Dinozaurilor. Merita vizitata !

NOTA: O descoperire de senzatie a fost facuta in anul 2008 langa Sebes, judetul Alba.Un paleontolog roman din Cluj-Napoca a descoperit o fosila care ar putea apartine celui mai mare Pterosaur descoperit in lume,avand o anvergura a aripilor de 16 metri. Descoperirea asteapta omologarea !

Copyright Ilie Tudorel 2015. All right reserved.

Lumea Disparuta de pe Valea Densus-judetul Hunedoara,The Lost World from Densus Valley-Hunedoara County,Romania,Europe

In partea de nord-vest a Tarii Hategului se afla cursul raului Densus. Acesta strabate o zona submontana pitoreasca aflata in sudul Muntilor Poiana Ruscai,apartinand Muntilor Carpati Meridionali.Valea Densus se distinge prin peisajele sale minunate. Satele cu case traditionale se afla la poalele dealurilor nu prea inalte,culminand cu Varful Cerbului care domina valea cu cei 742 metri altitudine. Localitatile Stei,Criva,Poieni sau catunul parasit Gotesti sunt sate hategane unde mai pot fi  admirate gospodarii traditionale si o viata pastorala parca aflata inafara scurgerii timpului. Cu greu poti banui ca Valea Densus are o istorie geologica de exceptie pe parcursul a zeci de milioane de ani. Istoria acestor locuri incepe din vremurile cand Muntii Carpati inca nu erau formati si cand Tara Hategului de azi avea o clima tropicala.O calatorie pe aceasta vale este de fapt o adevarata calatorie de-a lungul erelor geologice.  

Pornim in periplul nostru chiar de langa Biserica "Sfantul Nicolae" din Densus, un monument istoric renumit care este un adevarat muzeu de geologie,deoarece inglobeaza in zidurile sale blocuri de piatra din mai toate erele geologice.Urcam in amonte pe raul Densus,care curge printre Dealul Fata si Dealul Teiusului, parcurgand satul Densus.

Langa ultimele case din satul Densus se ridica dealul Fagetului. Pe o coasta a acestui deal se afla un loc in care putem vedea la suprafata un adevarat muzeu geologic in aer liber. Aici se poate vedea pe viu istoria planetei Pamant.
Pe suprafata Tarii Hategului de azi era acum circa 70 de milioane de ani o mare (Marea Hategului ) care facea parte din Oceanul Tethys, in era mezozoica. Vechea mare a Hategului era framantata de vulcani submarini care erupeau periodic, acoperind cu straturi de lava straturile de pietris si alte aluviuni aduse de raurile ce curgeau pe insula ce exista aici. Pentru ca in Tara Hategului exista in mezozoic cel putin o insula care adapostea vestitii dinozauri specifici Hategului. Insa despre dinozaurii descoperiti in Tara Hategului voi scrie intr-o postare viitoare.Sa revenim la activitatea vulcanica din vechime.Vechii vulcani submarini erau foarte activi si uneori se inaltau deasupra nivelului marii, acolo unde adancimea apei era mica. Eruptiile de suprafata erau violente, lava fiind insotita de nori de gaze si cenusa. In prezenta umezelii particulele de cenusa vulcanica se lipeau unele de altele formand boabe vulcanice care cadeau la sol ca o ploaie cu grindina. Perioadele de eruptie si perioadele de liniste au alternat timp de milioane de ani. Apele Oceanului Tethys au spalat vulcanii si acestia au redevenit vulcani submarini.Curentii marini au acoperit uneori rocile vulcanice cu aluviuni.    

Pe coasta dealului Fagetului pot fi vazute roci vulcanice si asa numitele " bombe vulcanice", care sunt martorele eruptiilor vulcanice violente de acum zeci de milioane de ani. Rocile vulcanice se remarca printr-o culoare mai inchisa si o duritate mare. Ele sunt compacte mai ales daca sunt formate din lava. Uneori s-au format din cenusa vulcanica fina asezata peste alte pietre sau aluviuni in perioadele active vulcanic. Daca cenusa vulcanica este fierbinte cimentarea este imediata. Daca cenusa vulcanica este racita cimentarea se desfasoara timp de milioane de ani.Uneori perioadele de activitate alternau cu perioade de liniste si astfel aluviunile au depus peste cenusile vulcanice diverse depuneri continand materiale organice (frunze,crengi de copaci,vietuitoare) care apoi s-au cimentat impreuna. Aceste fosile pot fi vazute in anumite roci prezente aici.  

Dar pe dealul Fagetului pot fi vazute alaturi de rocile vulcanice si roci sedimentare. Aceasta deoarece acum cateva zeci de milioane de ani vulcanii s-au stins iar mai apoi si Oceanul Tethys a disparut. Nivelul solului a fost ridicat de catre fortele tectonice ale Pamantului.Vechiul bazin marin a fost fragmentat.Stratele de roci s-au rupt si au fost mai apoi asezate in decursul a milioane de ani alaturi de strate de roci diferite.Se poate observa cum rocile sedimentare sunt mai deschise la culoare decat rocile vulcanice.

Rocile sedimentare sunt sfaramiciose si mai deschise la culoare.Coasta dealului Fagetului unde sunt roci sedimentare este brazdata de santuri adanci datorate eroziunii provocata de apa de ploaie. Rocile de aici s-au format prin sedimentarea pe fundul vechiului Ocean Tethys a aluviunilor aduse de raurile din insula Hategului. Daca privim cu atentie aceste sedimente cimentate putem vedea unele urme ale vietuitoarelor care traiau pe aceste locuri in urma cu zeci de milioane de ani (cum ar fi frunze,cochilii sau oseminte).

Roci vulcanice folosite la zidaria ansamblului Bisericii "Sfantul Nicolae" din Densus.

Roci sedimentare folosite la zidaria Bisericii "Sfantul Nicolae" din Densus. In zidurile bisericii Densus au fost incastrate o multitudine de blocuri de piatra de provenienta locala, inafara de materialele de provenienta antica. Blocul de piatra maroniu este o gresie (roca sedimentara formata din granule de nisip cimentate) provenita de pe fundul fostei mari din era mezozoica denumita "Marea Hategului",o parte din "Oceanul Tethys".Se pot observa urmele viermilor din vechime lasate pe namolul de pe fundul marii,care apoi s-au pietrificat. Pietre asemanatoare pot fi vazute si la punctul de vizitare din localitatea General Berthelot al "Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului".

Sa ne continuam drumul pe Valea Densus in amonte. Dealul Fagetului se intinde intre localitatile Densus si Stei, pe una din laturile vaii.

Se poate vedea o adevarata istorie geologica a Dealului Fagetului. Poate fi remarcata alternanta straturilor de natura vulcanica cu straturi de natura sedimentara.

Istoria geologica se masoara in milioane de ani !

Rocile vulcanice au aparut  uneori din scurgeri de lava submarina.Tufurile vulcanice care au stat o perioada mai lunga sub apa si-au schimbat proprietatile si implicit culoarea devenind verzi (mai ales cele cu continut ridicat de sticla vulcanica). Prin alterare a aparut mineralul verde denumit "celadonit" folosit inca din vechime ca si pigment de pictura. Astfel de tufuri verzi pot fi vazute intre satele Densus si Stei. 

Tot intre satele Densus si Stei pot fi vazute si "false bombe vulcanice" care apar uneori in tufurile verzi. 

Pe suprafata insulara din vechime a Tarii Hategului au vietuit numerosi dinozauri, unii de talie foarte mica, specifici zonei. Despre acesti dinozauri voi reveni cu un articol special dedicat acestor vietuitoare unice ale istoriei lumii.

Nu departe de Valea Densus, in localitatea Tustea, au fost descoperite numeroase cuiburi cu oua de dinozauri. Acestea pot fi vazute si la punctul de vizitare din localitatea General Berthelot al "Geoparcului Dinozaurilor din Tara Hategului".

Incheiem aceasta calatorie prin erele geologice care s-au scurs pe Valea Densus cu convingerea ca aceste locuri nu au fost suficient cercetate si ca este doar o chestiune de timp sa fie descoperite si aici cuiburi cu oua de dinozauri sau chiar o alta surpriza stiintifica de proportii. Prin atractia pe care o reprezinta azi turismul cultural si cel de nisa,Valea Densus poate deveni o mare atractie turistica a judetului Hunedoara si a turismului romanesc.

In localitatea Densus te poti caza la una dintre pensiunile cele mai primitoare din Tara Hategului. Este pensiunea "CASA CRISS - DENSUS" *** aflata la circa 100 de metri distanta de Biserica "Sfantul Nicolae" din Densus. Gazdele sunt foarte cumsecade si mancarea este excelenta.
Rezervari la telefon: 0769-676753      Persoana de contact: KEILING CRISTINA

  Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.