duminică, 20 septembrie 2015

Zilele Europene ale Patrimoniului 2015,The European Days of Heritage 2015,Romania,Europe

In fiecare an in luna septembrie sunt sarbatorite " Zilele Europene ale Patrimoniului" in cele 50 de tari semnatare a Conventiei Culturale Europene.Comunitatile din intreaga Europa sarbatoresc astfel bogatia patrimoniului nostru cultural european incepand din anul 1999. Tema din anul 2015 in Romania este " De la mestesug la industrie - patrimoniul tehnic si industrial din Romania". Aceasta tema este deosebit de generoasa si ne ofera un subiect de reflectie asupra rolului pe care mestesugurile si traditiile l-au jucat in dezvoltarea societatii umane.

Sa patrundem in lumea satului romanesc. Este o lume fascinanta in care mestesugurile au avut de veacuri un rol determinant in dezvoltarea comunitatilor locale satesti. Inovatiile mesterilor populari si-au pus amprenta asupra vietii de zi cu zi a taranimii. Ingeniozitatea taraneasca bazata pe observatii atente asupra naturii si-a lasat de multe ori amprenta asupra societatii umane. Este binecunoscut faptul ca mesterii populari romani au realizat turbina hidraulica cu rotatie axiala (tip Pelton) cu mult inainte de a fi brevetata in anul 1880 de catre inventatorul american Lester Allan Pelton.Si ar mai fi multe alte exemple in diverse domenii !
Mestesugurile au dus la crearea unei mari diversitati de instalatii tehnice traditionale care sunt germenii din care s-a dezvoltat instalatiile economiei actuale.Sa vedem cateva fotografii surprinse in universul satului romanesc care ne arata stramosii industriei de azi.

DE  LA  MESTESUG  LA  INDUSTRIE

De la moraritul traditional la industria de morarit actuala.

Moara de malai functionala in satul Mara,judetul Maramures.

Roata morii - instalatie hidraulica cu ax orizontal in Maramures.

Deoarece au mai ramas doar un numar foarte mic de mori cu apa functionale se impune conservarea lor in unitati muzeale.

Mori de apa din lemn - Instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Producerea traditionala a fainei la moara din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

De la facutul painii in casa traditionala la industria de panificatie actuala.

Facutul painii in casa traditionala din Muntii Apuseni - satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba,Transilvania.

Cuptor traditional.

Pita (paine) traditionala preparata in satul Casa de Piatra,comuna Arieseni.

Cea mai veche masina de spalat !

Cea mai veche masina de spalat a fost folosita de veacuri de catre taranii din Romania fiind denumita " valtoare". In prezent cu greu mai gasesti valtori prin satele romanesti.Tocmai de aceea pot fi vazute astfel de valtori conservate in Sectorul de instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Valtoare functionala in satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Taranul Opris din satul Sarbi spaland covoare la valtoare.

Prin satele maramuresene mai pot fi gasite instalatii agricole din secolele XIX-XX.

Batoza functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures - inceputul secolului XX.

De la palincia traditionala la industria bauturilor spirtoase actuala.

Horincie (palincie) functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Horinca este denumirea palincii din Maramures. Este o bautura spirtoasa foarte tare distilata din prune. Este considerata cea mai tare bautura (tuica) din Romania.

De la taietorii de lemne la industria de prelucrare a lemnului actuala.

Taietori de lemne din Tara Motilor, Muntii Apuseni.Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru construirea caselor, pentru cioplitorii in lemn care confectionau diverse obiecte de uz casnic satesc sau mobilier. 

Mester cioplitor in lemn din satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba.

De la cioplitorii in lemn la industria de mobila actuala.

Piesa de mobilier pictat sasesc din Transilvania.

Lada de zestre din Maramures - piesa de mobilier de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, judetul Maramures.
Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru bocse, unde se producea mangal (carbune de lemn) folosit in forje sau fierarii - in imagine bocserii traditionale pe Valea Baiutului din judetul Maramures.

De la fierariile traditionale la industria siderurgica si industria grea actuala.

Fierarie traditionala din Maramures. Fierul este inrosit in vatra de mangal si aerajul este facut de foale cu burduf de piele. Apoi fierul inrosit este batut manual pe nicovala pana ajunge la forma dorita. Fierarii din sate produceau toata gama de unelte agricole,potcoave sau chiar arme necesare pe plan local.

De la torsul firelor la industria usoara actuala.

Torcatoare de lana din satul Sapanta, judetul Maramures. Din cele mai vechi timpuri firele de lana,in sau canepa au fost prelucrate de femeile din satele romanesti. Diverse ustensile ca fus,furca sau vartelnita erau folosite la aceasta indeletnicire. Firele obtinute erau folosite la tesutul panzelor sau covoarelor. Instalatia tehnica traditionala pentru tesut este "razboiul de tesut".

Razboi de tesut traditional din satul Ieud, judetul Maramures.

Covor traditional tesut manual din fire vopsite in culori naturale din satul Botiza, judetul Maramures.

Mesterul popular Palaguta Hodor din satul Slatioara, judetul Maramures, tese la razboiul traditional de tesut. 

Iata cum se tese materialul din care se cos apoi traistele traditionale maramuresene.

De la cusutul manual la industria modei actuala. 

Bluza romaneasca sau ia traditionala a devenit in prezent un obiect vestimentar emblematic pentru identitatea culturala nationala a Romaniei.

De la olarit la industria ceramica actuala.

Din cele mai vechi timpuri olaritul a ocupat un loc important in civilizatia romaneasca. Mai intai olaritul s-a executat manual apoi celtii au adus cu ei "roata olarului",care a insemnat un mare avans tehnologic al antichitatii.Oalele aveau diverse forme si dimensiuni in functie de utilizarea lor in gospodarie.

Cuptor traditional pentru arderea ceramicii.

In functie de utilizare si de gradul de finisare piesele ceramice putea fi pictate sau chiar glazurate.

Vesela traditionala pictata. Motivele pictate erau diverse dar se distinge ca motiv stilistic "Cocosul de Horezu" folosit ca motiv principal in ceramica de Horezu, judetul Valcea, inclusa in anul 2012 in cadrul Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

De la taiatul traditional al porcului la industrializarea carnii actuala.

Taiatul traditional al porcului in Maramures.

Animalele domestice au fost crescute si apoi sacrificate din cele mai vechi timpuri in gospodariile romanesti. Aceasta activitate amplificata la scara mare a ajuns azi industrializarea carnii.

Produsele traditionale raman cele mai cautate produse alimentare.

De la traditionalele muraturi la fabricile de conserve actuale.

Muraturi din Maramures. Retetele traditionale dau savoare acestor produse alimentare de casa dar si celor produse in marile fabrici de conserve.

Mancare traditionala la ceaun preparata in Maramures. Din vechime gospodinele gatesc acasa mancarea familiei insa mancarea la ceaun este stramosul mancarii de restaurant.Odata cu aparitia primelor hanuri s-a dezvoltat treptat industria de hoteluri si restaurante.

Am parcurs o istorie in imagini a tehnicii populare si o evolutie de la mestesugurile traditionale la industria de azi. Am vazut cum s-au pus bazele civilizatiei actuale si cum s-a ajuns la modul nostru de viata de zi cu zi.

Postare dedicata " Zilelor Europene ale Patrimoniului" editia XXIII-a, 2015

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu