Cheile Valisoarei din Muntii Trascaului,Apuseni,judetul Alba,Romania

Cheile Valisoarei se afla in Muntii Trascaului,o subdiviziune a Muntilor Apuseni.Sunt situate pe cursul de apa al raului Aiud,intre localitatile Valisoara (comuna Livezile,judetul Alba) si Poiana Aiudului (judetul Alba).Aceste chei mai sunt cunoscute si sub denumirea de "Cheile Aiudului" sau "Cheile Poienii".Cheile Valisoarei sunt sapate in calcare jurasice avand o lungime de circa 1000 metri si o latime de 25-150 metri.

Panoul informativ de la intrarea in Cheile Valisoarei.

Drumul prin chei este excelent,fiind reabilitat in anul 2012.

Apa raului Aiud a sapat timp de milenii aceste chei salbatice.In departare se vede muntele Rachis (788 m altitudine).

Muntele Bogza (850 metri altitudine).

In aceste chei sunt 27 de pesteri de mica dezvoltare carstica iar cea mai lunga are 134 metri.

Varful "Cetatuia".In aceasta zona este mentionata inca din sec XIII cetatea Zedecheu,in prezent neidentificata.

Suprafata ariei naturale protejate "Cheile Valisoarei" este de 100 hectare.Specificul rezervatiei naturale este geologic si botanic.

In partea dreapta a cheilor Valisoarei se vede hotelul "Castel Templul Cavalerilor".

Pe aceste locuri a existat o fortificatie inca de acum 600 de ani,functionand ca punct vamal si dupa 1918 ca si cazarma a vanatorilor de munte a armatei romane.In prezent locatia este amenajata ca hotel.

Curtea castelului.

Turn de piatra.

Hotelul "Castel Templul Cavalerilor" a fost premiat cu trofeul "Margareta de Aur" de catre ANTREC la Targul National de Turism 2013.

Replica unui tun din Evul Mediu.

Sa intram in castel !

Ne intampina arme si armuri iar panopliile dau o atmosfera medievala hotelului.

Replica unei armuri de cavaler din Evul Mediu.

Holul hotelului este decorat cu pasari de prada impaiate.

Turn si metereze crenelate la "Castel Templul Cavalerilor".

Muntele "Cetatuia" vazut de la castel.

Panouri informative la iesirea din Cheile Valisoarei spre Poiana Aiudului.

Iesind din Cheile Valisoarei mai avem 14 km pana la Aiud.

Plecam de aici cu o amintire de neuitat a salbaticiei Muntilor Trascau.In zona mai putem vizita Cheile Plaiului ,Cheile Silosului,Cetatea Trascaului (Coltesti),Rimetea,Piatra Secuiului,Coltii Trascaului,Vanatarele Ponorului,Pestera Zmeilor.

Pestera Huda lui Papara - Muntii Apuseni,Salciua,judetul Alba,Romania

Panorama impresionanta a Masivului Bedeleu din Muntii Trascaului (Muntii Apuseni).

Comuna Salciua,judetul Alba - Panou informativ al Masivului Bedeleu.

Localitatea Salciua de Jos,comuna Salciua,judetul Alba, este punctul de plecare spre pestera Huda lui Papara,cea mai mare pestera din Muntii Trascaului si una dintre cele mai mari din Muntii Apuseni.

Pornim la drum din Salciua de Jos spre catunul Sub Piatra.Panorama Masivului Bedeleu este impresionanta.

Capite de fan din Tara Motilor

Stancile Masivului Bedeleu contrasteaza cu livezile de la baza sa.

Ajungem in catunul Sub Piatra

Sura din Tara Motilor

Ajungem la Pensiunea "Sub Piatra".Pana aici drumul de 5 km,o parte asfaltat,se poate face cu masina.

Facem un mic popas inainte de urcarea pe munte.

Bazine in cascada la Pensiunea "Sub Piatra".

Puiet de pastravi

Pomi infloriti in catunul Sub Piatra.

Pornim spre Pestera "Huda lui Papara" si in drum vom vizita si Schitul "Sub Piatra".

Urcam circa 1 km pana cand vedem spre stanga bisericuta de lemn a Schitului "Sub Piatra".

Panou informativ la intrarea in Schitul "Sub Piatra".

Un pin urias acopera ca o umbrela bisericuta de lemn.

Sa intram in curtea schitului.

Urcam spre bisericuta de lemn ctitorita in 1797 sub Masivul Bedeleu.

Flori de mar 

Bisericuta de lemn a schitului "Sub Piatra" a fost construita din lemn de brad dupa un plan dreptunghiular cu absida decrosata poligonala pe cinci laturi.

Flori rosii de Muscate dau culoare bijuteriei de lemn.

Clopotnita de lemn este cu foisor in console peste pronaos.

Baza bisericii este din grinzi de stejar pe fundatie de piatra.

Anul construirii bisericii - 1797 - este cioplit deasupra usii de lemn a pronaosului.

Pridvorul de lemn de pe latura de vest a bisericii.

E primavara si narcisele au inflorit in curtea schitului.In apropiere,in zona Vanatarele Ponorului, sunt poieni cu narcise.

Acoperisul din sindrila de lemn in forma de solzi a bisericii schitului.

Foisor de lemn.

Foisorul de lemn si biserica noua a schitului "Sub Piatra".

Biserica noua a schitului este inca in lucru.

Acareturile schitului sunt pana sub poala padurii.

Nu departe de schitul "Sub Piatra" se afla pestera "Huda lui Papara".

Lasam in urma schitul si ne indreptam spre pestera.

Panou informativ despre pestera "Huda lui Papara".

Iata si renumita punte de peste paraul Morilor.

Balansul mare al acestei punti testeaza excursionistii.

Vedem in peretele de stanca a muntelui Bulz portalul pesterii "Huda lui Papara".

Panou informativ despre conservarea speciilor de lilieci in Muntii Apuseni.

Un lant de mici cascade pe apa paraului Morilor.

Excursionistii si-au instalat cortul chiar in apropierea pesterii.

Izvoarele reci si cristaline atrag turistii.

Domeniul privat cu Casa Speo apartinand Polaris Med (Medias).

Portalul pesterii "Huda lui Papara".Aceasta pestera este cea mai lunga pestera din Muntii Trascau.Aici vietuieste cea mai mare colonie de lilieci din Europa.

Pestera "Huda lui Papara" esteo mare atractie pentru speologi.

Pestera este strabatuta de apa paraului Morilor,care intra in adancuri la Vanatarile Ponorului,de cealalta parte a muntelui Bulz.

Balconul suspendat de la gura pesterii asigura vizibilitatea si accesul turistilor.

Accesul in pestera este limitat de un grilaj metalic.

In aceasta pestera se presupune ca s-ar fi adapostit timp de cativa ani insusi Zamolxis.Cercetarile au dovedit prezenta si locuirea umana in aceasta pestera inca cu mii de ani in urma.

Flori la gura pesterii "Huda lui Papara".

Datorita gradului ridicat de dificultate vizitarea pesterii este recomandata numai speologilor.

Colt de stanca

Apele reci tasnesc din gura uriasei pesteri.

Flori de primavara la intrarea in pestera.

Natura sarbatoreste venirea primaverii si in Munti Apuseni.

Copaci infloriti sub Masivul Bedeleu,langa "Huda lui Papara".