Zilele Europene ale Patrimoniului 2015,The European Days of Heritage 2015,Romania,Europe

In fiecare an in luna septembrie sunt sarbatorite " Zilele Europene ale Patrimoniului" in cele 50 de tari semnatare a Conventiei Culturale Europene.Comunitatile din intreaga Europa sarbatoresc astfel bogatia patrimoniului nostru cultural european incepand din anul 1999. Tema din anul 2015 in Romania este " De la mestesug la industrie - patrimoniul tehnic si industrial din Romania". Aceasta tema este deosebit de generoasa si ne ofera un subiect de reflectie asupra rolului pe care mestesugurile si traditiile l-au jucat in dezvoltarea societatii umane.

Sa patrundem in lumea satului romanesc. Este o lume fascinanta in care mestesugurile au avut de veacuri un rol determinant in dezvoltarea comunitatilor locale satesti. Inovatiile mesterilor populari si-au pus amprenta asupra vietii de zi cu zi a taranimii. Ingeniozitatea taraneasca bazata pe observatii atente asupra naturii si-a lasat de multe ori amprenta asupra societatii umane. Este binecunoscut faptul ca mesterii populari romani au realizat turbina hidraulica cu rotatie axiala (tip Pelton) cu mult inainte de a fi brevetata in anul 1880 de catre inventatorul american Lester Allan Pelton.Si ar mai fi multe alte exemple in diverse domenii !
Mestesugurile au dus la crearea unei mari diversitati de instalatii tehnice traditionale care sunt germenii din care s-a dezvoltat instalatiile economiei actuale.Sa vedem cateva fotografii surprinse in universul satului romanesc care ne arata stramosii industriei de azi.

DE  LA  MESTESUG  LA  INDUSTRIE

De la moraritul traditional la industria de morarit actuala.

Moara de malai functionala in satul Mara,judetul Maramures.

Roata morii - instalatie hidraulica cu ax orizontal in Maramures.

Deoarece au mai ramas doar un numar foarte mic de mori cu apa functionale se impune conservarea lor in unitati muzeale.

Mori de apa din lemn - Instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Producerea traditionala a fainei la moara din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

De la facutul painii in casa traditionala la industria de panificatie actuala.

Facutul painii in casa traditionala din Muntii Apuseni - satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba,Transilvania.

Cuptor traditional.

Pita (paine) traditionala preparata in satul Casa de Piatra,comuna Arieseni.

Cea mai veche masina de spalat !

Cea mai veche masina de spalat a fost folosita de veacuri de catre taranii din Romania fiind denumita " valtoare". In prezent cu greu mai gasesti valtori prin satele romanesti.Tocmai de aceea pot fi vazute astfel de valtori conservate in Sectorul de instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Valtoare functionala in satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Taranul Opris din satul Sarbi spaland covoare la valtoare.

Prin satele maramuresene mai pot fi gasite instalatii agricole din secolele XIX-XX.

Batoza functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures - inceputul secolului XX.

De la palincia traditionala la industria bauturilor spirtoase actuala.

Horincie (palincie) functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Horinca este denumirea palincii din Maramures. Este o bautura spirtoasa foarte tare distilata din prune. Este considerata cea mai tare bautura (tuica) din Romania.

De la taietorii de lemne la industria de prelucrare a lemnului actuala.

Taietori de lemne din Tara Motilor, Muntii Apuseni.Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru construirea caselor, pentru cioplitorii in lemn care confectionau diverse obiecte de uz casnic satesc sau mobilier. 

Mester cioplitor in lemn din satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba.

De la cioplitorii in lemn la industria de mobila actuala.

Piesa de mobilier pictat sasesc din Transilvania.

Lada de zestre din Maramures - piesa de mobilier de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, judetul Maramures.

Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru bocse, unde se producea mangal (carbune de lemn) folosit in forje sau fierarii - in imagine bocserii traditionale pe Valea Baiutului din judetul Maramures.

De la fierariile traditionale la industria siderurgica si industria grea actuala.

Fierarie traditionala din Maramures. Fierul este inrosit in vatra de mangal si aerajul este facut de foale cu burduf de piele. Apoi fierul inrosit este batut manual pe nicovala pana ajunge la forma dorita. Fierarii din sate produceau toata gama de unelte agricole,potcoave sau chiar arme necesare pe plan local.

De la torsul firelor la industria usoara actuala.

Torcatoare de lana din satul Sapanta, judetul Maramures. Din cele mai vechi timpuri firele de lana,in sau canepa au fost prelucrate de femeile din satele romanesti. Diverse ustensile ca fus,furca sau vartelnita erau folosite la aceasta indeletnicire. Firele obtinute erau folosite la tesutul panzelor sau covoarelor. Instalatia tehnica traditionala pentru tesut este "razboiul de tesut".

Razboi de tesut traditional din satul Ieud, judetul Maramures.

Covor traditional tesut manual din fire vopsite in culori naturale din satul Botiza, judetul Maramures.

Mesterul popular Palaguta Hodor din satul Slatioara, judetul Maramures, tese la razboiul traditional de tesut. 

Iata cum se tese materialul din care se cos apoi traistele traditionale maramuresene.

De la cusutul manual la industria modei actuala. 

Bluza romaneasca sau ia traditionala a devenit in prezent un obiect vestimentar emblematic pentru identitatea culturala nationala a Romaniei.

De la olarit la industria ceramica actuala.

Din cele mai vechi timpuri olaritul a ocupat un loc important in civilizatia romaneasca. Mai intai olaritul s-a executat manual apoi celtii au adus cu ei "roata olarului",care a insemnat un mare avans tehnologic al antichitatii.Oalele aveau diverse forme si dimensiuni in functie de utilizarea lor in gospodarie.

Cuptor traditional pentru arderea ceramicii.

In functie de utilizare si de gradul de finisare piesele ceramice putea fi pictate sau chiar glazurate.

Vesela traditionala pictata. Motivele pictate erau diverse dar se distinge ca motiv stilistic "Cocosul de Horezu" folosit ca motiv principal in ceramica de Horezu, judetul Valcea, inclusa in anul 2012 in cadrul Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

De la taiatul traditional al porcului la industrializarea carnii actuala.

Taiatul traditional al porcului in Maramures.

Animalele domestice au fost crescute si apoi sacrificate din cele mai vechi timpuri in gospodariile romanesti. Aceasta activitate amplificata la scara mare a ajuns azi industrializarea carnii.

Produsele traditionale raman cele mai cautate produse alimentare.

De la traditionalele muraturi la fabricile de conserve actuale.

Muraturi din Maramures. Retetele traditionale dau savoare acestor produse alimentare de casa dar si celor produse in marile fabrici de conserve.

Mancare traditionala la ceaun preparata in Maramures. Din vechime gospodinele gatesc acasa mancarea familiei insa mancarea la ceaun este stramosul mancarii de restaurant.Odata cu aparitia primelor hanuri s-a dezvoltat treptat industria de hoteluri si restaurante.

Am parcurs o istorie in imagini a tehnicii populare si o evolutie de la mestesugurile traditionale la industria de azi. Am vazut cum s-au pus bazele civilizatiei actuale si cum s-a ajuns la modul nostru de viata de zi cu zi.

Postare dedicata " Zilelor Europene ale Patrimoniului" editia XXIII-a, 2015

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved. 

Inscriptia de la Densus-judetul Hunedoara,The Inscription from Densus-Hunedoara County,Romania,Europe

Biserica de la Densus, judetul Hunedoara, este din nou in obiectivul aparatului meu fotografic. De ce ? Pentru ca multe din intrebarile legate de acest loc misterios nu si-au gasit inca raspunsurile.

Despre Biserica Densus am mai scris in postarile precedente de pe blogul meu de fotografie www.tudorphotoblog.blogspot.com. Drept care nu voi mai intra in amanunte legate de istoricul monumentului,stilul arhitectural si altele.Voi trece direct la analizarea unei inscriptii enigmatice identificate de mine in cadrul complexului arhitectural al monumentului istoric.

Aceasta inscriptie enigmatica este incastrata intr-un zid si ca prin minune nu a fost acoperita cu tencuiala.Se pare ca inca din vechime a fost considerata o inscriptie importanta si deci a fost pastrata la vedere. Nu sunt urme ca aceasta inscriptie ar fi fost varuita sau acoperita cu ceva.Cred ca inscriptia a fost daltuita intr-o piatra de duritate redusa,usor de prelucrat chiar si cu unelte mai rudimentare. Dupa aspect pot spune ca piatra ar putea fi calcar sau mai degraba gresie.Se impune totusi o analiza de specialitate. Inscriptia enigmatica de la Densus contine o succesiune de insemne pozitionate pe trei randuri (registre). Aceste insemne nu formeaza un basorelief cu rol decorativ. De la prima vedere oricine isi poate da seama ca este vorba despre o inscriptie realizata intr-o scriere arhaica. 

Aspectul sters al inscriptiei ma duce la concluzia ca a fost expusa vreme indelungata unor factori de eroziune: ploaie, inghet-dezghet,etc. De cata vreme au actionat acesti factori asupra inscriptiei ? Cat de veche este aceasta inscriptie ? Cu ce alt artefact seamana aceasta inscriptie ? Iata cateva intrebari care au aparut dupa ce am descoperit aceasta inscriptie de la Densus.
Prima varianta de analiza a fost varianta unei posibile inscriptii latine datorita faptului ca la constructia Bisericii Densus s-au folosit numeroase blocuri de piatra sculptata si chiar monumente epigrafice de provenienta antica romana. Analizarea posibilitatii originii latine a dus la concluzia ca aceasta inscriptie gasita nu este un text latin asemanator celorlalte texte vazute la Densus, in Tara Hategului si altele.Se stie ca in Tara Hategului, pe langa orasul imperial roman Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa mai pot fi vazute inscriptii romane incastrate in zidurile unor biserici la Ostrov,Densus,Sanpetru,Strei,etc. Deci inscriptia enigmatica nu este un text latin ci mai degraba un text format din caractere grafice de tip " I " si " 0". Parca ar fi un limbaj asemanator cu Codul Binar (bazat pe 0 si 1).
Dupa prima ipoteza (latina) am analizat o multitudine de alte variante de scrieri, limbaje sau inscriptii. 
Chiar daca aspectul sters face dificila o analiza a acestei inscriptii,dupa o analiza comparativa folosind miile de fotografii din arhiva mea foto, am constatat cu uimire ca cea mai mare asemanare poate fi cu scrierea de pe Tablitele de la Tartaria.Voi dovedi aceasta cu fotografii originale despre Tablitele de la Tartaria realizate cu ocazia unei expozitii vizitate la Cluj-Napoca.

Despre Tablitele de la Tartaria am mai scris pe blogul meu de fotografie.Vezi si postarea " Tablitele de la Tartaria,Tartaria Tablets,Romania,Europe"- pe tudorphotoblog in luna ianuarie 2014. Reiau totusi succint acest subiect.

In anul 1961 arheologul roman clujean prof. Nicolae Vlassa (1934-1984) descoperea in localitatea Tartaria (Tartaria  de Mures, judetul Alba, Transilvania, Romania,Europa) artefacte ce vor declansa ample dezbateri in lumea arheologilor. Este vorba de trei placute din lut nears care sunt cunoscute sub denumirea de "Tablitele de la Tartaria". Dar ce este atat de inedit la aceste placute de lut si ce le face sa fie atat de interesante ? Aceste placute de lut sunt inscriptionate cu o scriere pictografica foarte asemanatoare cu scrierea sumeriana,dar mai veche decat aceasta. Reamintim faptul ca Sumer-ul este o zona din Mesopotamia (Irak-ul de azi) unde se considera ca a fost unul din leaganele civilizatiei umane si aici s-a gasit cea mai veche scriere umana de pana la descoperirile din anul 1961 din Romania. Dar lumea stiintifica este sceptica si azi !
Tablitele de la Tartaria dau nastere la intrebari :
- De ce nu este pe deplin recunoscuta vechimea tablitelor in lumea arheologica ?
- Ce revolutie stiintifica ar declansa recunoasterea tablitelor de la Tartaria in reconsiderarea istoriei umane ?
- Pe cine ar deranja daca Romania ar fi unul din leaganele civilizatiei umane ?

Chiar daca avem de a face cu artefacte controversate, asemanarea dintre scrierea de pe inscriptia de la Densus si scrierea de pe Tablitele de la Tartaria nu poate fi ignorata.Va reamintesc ca la Tartaria au fost descoperite trei tablite de lut avand dimensiuni relativ mici. Ma voi referi in continuare numai la tablita de lut de forma circulara, celelalte doua avand forma aproximativ patrulatera.

Tablita de lut de la Tartaria avand forma circulara este impartita in patru sectoare relativ egale prin doua linii pozitionate sub un unghi de 90 de grade. Orientarea sus-jos a placutei este data de pozitia orificiului de care era legat un siret ( eventual fasie de piele) si astfel tablita de lut putea fi purtata la gat asemenea unui medalion.Sectorul unde am observat o scriere asemanatoare cu cea de la Densus este sectorul pozitionat sus-dreapta.Se pot observa in acest sector o serie de cinci linii verticale
( I I I I I ) intersectate de o linie orizontala. La fel pot fi vazute astfel de linii si pe inscriptia de la Densus.Tot in acest sector apar semne aproximativ circulare care sunt asemanatoare cu cele vazute pe inscriptia de la Densus. Eu nu am pretentia de a descifra aceste inscriptii doar am sesizat aceste similitudini intre ele. Nu va ramane decat sa comparati singuri aceste doua inscriptii si sa trageti concluzii ! Daca si lumea stiintifica va ajunge la concluzia ca "Inscriptia de la Densus" seamana cu "Tablitele de la Tartaria" atunci este inca o dovada ca aceste semne sunt o scriere extrem de veche. Poate ca este cea mai veche scriere cunoscuta pana in prezent pe pamant !
Pentru cei care se intreaba cum a ajuns aceast tip de scriere la Densus vin cu informatia ca distanta Tartaria-Densus este de doar 81 km masurati pe reteaua actuala de drumuri si nu in linie dreapta. Pe jos se poate parcurge aceasta distanta in doua maxim trei zile.Chiar si in preistorie era o distanta acceptabila pentru o calatorie. 

In vara anului 2015 au continuat sapaturile arheologice in zona Tartaria. Astept cu nerabdare publicarea rezultatelor acestor sapaturi in speranta ca vor aparea noi artefacte ale civilizatiei care a creat Tablitele de la Tartaria.

Zona din dreptul Haltei Tartaria este bogata in vestigii si a mai constituit obiectul sapaturilor arheologice in alti ani.

Din pacate Tablitele de la Tartaria nu sunt suficient promovate in Romania si in lume desi ar putea fi un motiv de mandrie nationala. Monumentul aflat pe marginea soselei Sebes-Deva (drumul european E68) aminteste despre marea descoperire. Pe placa de marmura a monumentului sta scris:

 " TARTARIA 5500 I.D.H.
PRIMUL  MESAJ  SCRIS  DIN
ISTORIA  OMENIRII "

Monumentul a fost ridicat in 22 iunie 2003 de catre Consiliul Local al comunei Salistea, judetul Alba. 
Pacat ca stiinta conventionala actuala nu recunoaste adevarata valoare a acestor artefacte !

Aceste cateva consideratii despre enigmatica inscriptie identificata de mine la Densus sper ca au fost bine argumentate si vor constitui pentru dumneavoastra inca un motiv de a vizita Biserica de la Densus, care este unul dintre cele mai valoroase obiective din patrimoniul cultural national al Romaniei si al lumii.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.

Biserica Patrauti - UNESCO Romania,judetul Suceava

Localitatea Patrauti este situata in judetul Suceava, la 10 km de municipiul Suceava,fosta capitala a voievodatului Moldova.

Biserica ortodoxa din Patrauti, a fost ctitorita in anul 1487 de catre voievodul moldovean Stefan cel Mare (1457-1504).Este cea mai veche biserica construita de catre Stefan cel Mare care se mai pastreaza in forma originara.Biserica are hramul "Inaltarea Sfintei Cruci".Pentru valoarea sa biserica din Patrauti a fost inclusa in anul 1993 pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.Pictura exterioara de pe fatada de vest reprezinta "Judecata de apoi"  si a fost pictata in sec.XV.Este cea mai veche pictura exterioara de pe o biserica ortodoxa din Moldova,Romania.Biserica Patrauti este cea mai veche biserica ortodoxa monument UNESCO din Romania.

Acoperisul cu turla pe naos si invelitoare din sindrila de brad al bisericii din Patrauti.

Ghid primitor ne este chiar preotul bisericii din Patrauti.

Tablou votiv - Voievodul Stefan cel Mare si familia sa.

Pictura interioara in biserica Patrauti,din vremea lui Stefan cel Mare.

"Cavalcada Sfintei Cruci" sau "Cavalcada Imparatului Constantin cel Mare"este partea cea mai valoroasa a picturii interioare de la biserica din Patrauti.Reprezinta o procesiune la care participa cel mai importanti 16 sfinti din religia crestina.Aceasta scena apare doar la biserica Patrauti si la Biserica Arbore.

Potrivit legendei picturile de la Patrauti ar fi fost executate de catre un mester pictor grec,angajat de care Stefan cel Mare, in jurul caruia s-ar fi format maestrii scolii de pictura moldoveneasca medievala care a atins apogeul in vremea voievodului Petru Rares.Culoarea dominanta a picturii este "galbenul de Patrauti".

Masa lui Stefan cel Mare de la Patrauti.Legenda spune ca pe aceasta masa de piatra pranzea voievodul Stefan cel Mare cand trecea cu alaiul sau prin satul Patrauti si se oprea la ctitoria sa.

Muzeul "Casa Preotului Bucovinean" din apropierea bisericii din Patrauti.

Vechi carti bisericesti.

La acest muzeu din Patrauti este expusa o valoroasa colectie de etnografie si arta populara din Bucovina.