Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa-judetul Hunedoara,The Amphitheater from Ulpia Traiana Sarmizegetusa-Hunedoara County,Romania,Europe

Ajungand in localitatea Sarmizegetusa din Tara Hategului iti atrage atentia in stanga drumului national Hateg-Caransebes (DN68) o uriasa structura din zidarie de piatra.Sonoritatea antica a numelui localitatii arata ca ne aflam in vechea capitala a Daciei Romane si anume in Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Pentru ca aceasta denumire este destul de lunga pentru cititorii de azi voi folosi in continuare denumirea prescurtata de Ulpia Traiana,despre care voi scrie pe larg intr-o postare viitoare.Uriasa constructie ce domina satul Sarmizegetusa de azi este un amfiteatru antic ce deservea vechea localitate romana din antichitate. Forma amfiteatrului este eliptica avand dimensiunile de 88x68 metri. 

Vizitatorii ajunsi la Sarmizegetusa in cautarea vestigiilor romane vad pentru inceput monumentele aflate "extra muros",adica dispuse inafara zidurilor de incinta ale orasului antic. Pot fi vazute aici diverse locuinte,temple sau termae intre care amfiteatrul antic se evidentiaza prin masivitatea sa. Primii pasi ne poarta pe langa scoala de gladiatori (latina:schola gladiatorum) unde in urma unor stagii severe de pregatire erau pregatiti viitorii luptatori din arena.Gladiatorii erau recrutati de obicei din randul prizonierilor de razboi, raufacatorilor sau sclavilor buni de lupta. Acestia deveneau sclavii acelui stapan (latina: dominus) care stapanea scoala de gladiatori.
Poposim o clipa in acest monument nu fara a ne aduce aminte de celebra productie cinematografica hollywood-iana "Spartacus" sau mai recenta productie "Gladiator".Scoala de gladiatori este asezata chiar langa intrarea in amfiteatru.

Intre toate aceste monumente aflate in ruina se evidentiaza marele amfiteatru. Rolul amfiteatrului era de a gazdui atat spectacolele cu lupte de gladiatori dar si alte genuri de reuniuni,sarbatori,spectacole sau chiar intreceri sportive. Adica un edificiu asemanator cu un stadion din ziua de azi dar fara meciuri de fotbal. In decursul timpului (candva dupa retragerea aureliana din anii 271-275 d.Hr.) amfiteatrul a capatat un important rol defensiv.S-a descoperit ca intrarile in amfiteatru au fost blocate cu blocuri de piatra,capace de sarcofage sau stele funerare,semn ca locuitorii antici s-au baricadat in amfiteatru. Deci amfiteatrul a jucat un rol de cetate sau castel de aparare. Probabil ca dupa secolul V d.Hr. (in conditiile disolutiei statului hunilor) amfiteatrul a fost ultima reduta de aparare impotriva invadatorilor in conditiile in care probabil ca fortificatiile orasului Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau deja in ruina. In timp ce zidurile altor edificii antice au fost treptat demantelate amfiteatrul a scapat de la demolare tocmai pentru ca avea un rol de fortareata pentru aparare. 

Vedem intrarea de est a amfiteatrului. Aceasta era intrarea de serviciu a amfiteatrului,deoarece pe aici intrau gladiatorii,carele de lupta sau animalele salbatice care erau aruncate in luptele din arena.

Capacitatea amfiteatrului era de circa 5.000 de spectatori.

Pe axa lunga a arenei se afla un canal, pe vremuri acoperit, care era folosit pentru colectarea apei pluviale sau pentru accesul subteran al animalelor salbatice de talie mica (lupi,rasi,pantere) ce erau aruncate in luptele din arena amfiteatrului. Acest canal are o incapere subterana situata in centrul arenei,a carei proportii cred ca permiteau sa incapa in subteran o cusca ce gazduia animale salbatice de talie mare (lei,mistreti,ursi). Aceasta cusca era manevrata de o instalatie (latina: pegma) pentru efecte speciale care era instalata in incaperea subterana.

Capacitatea de aproximativ 5.000 de spectatori a tribunelor era ocupata intr-o ordine sociala foarte stricta. Amfiteatrul avea doua tribune oficiale unde stateau doar notabilitatile orasului. Adica numai crema aristocratiei orasului (latina: ordo decurionum) puteau avea acces aici.

Aveti in imagine o reconstituire istorica a patriciatului roman. Acest reenactment a fost realizat la Festivalul " Zilele Romane" desfasurat la Castrul Roman Porolissum de la Moigrad, judetul Salaj.

Iata deci unde era una din " tribunele oficiale" ale amfiteatrului. Aici pe vremuri accesul era limitat.

Sa intram in arena ! Probabil ca acum aproape 2.000 de ani am fi avut mari emotii.Oare cati oameni au trecut pragul acestei arene pana in prezent ? Nu pot decat sa presupun ca au trecut pe aici mii de persoane ,deoarece pragul de marmura este lustruit de miile de pasi care l-au calcat.

Suprafata arenei este azi acoperita cu iarba dar in antichitate arena (latina: harena) era acoperita cu nisip sau rumegus,care avea rolul de a absorbi sangele provenit din luptele ce aveau loc aici.Trebuie sa stiti ca aceste lupte care se desfasurau in aceasta arena nu erau simple lupte demonstrative.Spectatorii antici aveau o alta conceptie despre distractie decat spectatorii din zilele noastre. Anticii doreau sa vada in arena lupte pe viata si pe moarte. Ei doreau neaparat sa vada spectacole cu cat mai mult sange. Trebuie sa-i intelegem ! In antichitate nu aveau televiziune,calculatoare,telefoane sau tablete, internet, facebook sau ziare de can-can care sa le ocupe timpul. Daca gladiatorii mimau lupta spectatorii puteau sa se infurie si sa ceara moartea ambilor luptatori.Soarta gladiatorilor era hotarata de catre spectatori,care in functie de prestatia luptatorilor decideau daca invinsul moare sau traieste. Este scena clasica cu degetele mari in sus (viata) sau in jos (moarte) in care spectatorii antici din tribunele amfiteatrelor se pronuntau asupra soartei celui infrant in lupta.Uneori personajul din varful societatii care asista la spectacolul gladiatorilor castiga simpatia plebei daca ierta un gladiator invins.Si in antichitate se practica populismul ! Si atunci existau campanii electorale. De fapt conceptul politic " paine si circ" a fost implementat pentru inceput in Roma antica.
Luptele dintre gladiatori si animale salbatice erau foarte gustate de public. Aceasta deoarece romanii considerau aceste lupte cu animalele similare cu vanatoarea. Luptele cu animale salbatice exotice erau cele mai apreciate. Prezenta animalelor salbatice exotice in Dacia Romana nu trebuie sa ne surprinda deoarece se stie ca romanii foloseau frecvent in aceste lupte lei,leoparzi,pantere sau chiar tigri adusi din toate provinciile africane sau asiatice ale Imperiului Roman sau chiar importate dinafara imperiului.Si totusi o mare atractie o aveau ursii bruni de pe la noi.Gladiatorii specializati in lupta cu animalele se numeau bestiarius.Gladiatorii care luptau in care de lupta se numeau essedarius.
Gladiatorii puteau fi barbati sau femei (latina: gladiatrix). Acestia erau antrenati de un antrenor (latina: lanista). Daca un gladiator isi castiga libertatea el devenea un "rudiarius". Pericolele mari din arena faceau ca numarul acestora sa fie foarte mic. Denumirea de gladiator vine de la sabia romana scurta denumita "gladius".

Echipament purtat de catre gladiatori (personajul din stanga) reconstituit la Muzeul Judetean de Istorie din Baia Mare, judetul Maramures, cu ocazia evenimentului "Noaptea Europeana a Muzeelor".

Reconstituirea armurii legionarilor romani de tip " lorica segmentata",expusa la Festivalul DacFest de la Costesti, judetul Hunedoara.

Reconstituirea coifului legionarilor romani,expusa la Festivalul " DacFest " de la Costesti, judetul Hunedoara.

In centrul arenei de la Ulpia Traiana pot fi vazute doua pietre a caror utilizare nu o pot explica.Oare la ce foloseau ?

In arena stau rasturnate banchetele de piatra unde isi aveau locul in primele randuri cei din aristocratie. In urma lor veneau cateva randuri de cetateni din ordinul cavalerilor (order equestru). Acesti cetateni erau oameni de afaceri antici,oameni instariti, un fel de clasa medie din antichitate.

In ultimele randuri stateau cetatenii de rand ce formau " plebea" si femeile.

Spectacolele cu gladiatori erau atent regizate.Cu doua-trei zile inainte gladiatorii erau expusi in public pentru a li se face reclama.Spectacolele aveau loc dupa -amiaza. In deschiderea spectacolelor aveau loc executii publice. Apoi urmau luptele cu animalele si in final erau luptele de gladiatori. Aceste spectacole cu lupte de gladiatori au avut un imens succes timp de circa 700 de ani pana cand au fost interzise de catre imparatul Honius in anul 404 d.Hr.

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana este unul dintre cele mai mari amfiteatre din Dacia Romana dar totusi nu se compara cu Colosseumul din Roma antica, in care incapeau circa 50.000 de spectatori. La Colosseum a avut loc cel mai grandios spectacol de lupte intre gladiatori in anul 107 d.Hr. organizat de catre imparatul Traianus in cinstea castigarii razboaielor impotriva regelui dac Decebal. Aceste spectacole au durat 123 de zile timp in care au fost ucise peste 11.000 de animale salbatice si s-au luptat peste 10.000 de gladiatori dintre care multi daci.

In provincia antica Dacia Romana au functionat amfiteatre in orasele Apulum, Porolissum si la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ne incheiem vizitarea zonei amfiteatrului cu privelistea templului antic al lui Nemesis. Zeita Nemesis era zeitatea simbolizand norocul,soarta dar si razbunarea. Fiind vorba de civilizatia romana cred ca mai degraba ar fi vorba despre zeita Fortuna. Ea era protectoarea gladiatorilor si a militarilor de cariera. Deci in acest templu se rugau gladiatorii sa scape cu viata din luptele ce aveau loc in amfiteatru.Voi continua prezentarea pe larg a vechii capitale provinciale Dacia Romana in postarea viitoare.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.