Ziua Universala a iei romanesti 2015, Universal Day of the Romanian Blouse 2015

In minunatul decor natural al Muzeului Satului din cadrul Muzeului de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, judetul Maramures,s-a sarbatorit in 24 iunie 2015,odata cu Sanzienele, marea sarbatoare denumita " Ziua Universala a iei romanesti ". Este o sarbatoare a culturii traditionale romanesti care se identifica atat de bine cu ia populara. Ia traditionala romaneasca este un element al portului popular care s-a impus pe plan international si chiar a devenit in ultimul timp un adevarat brand vestimentar. Este al treilea an cand se sarbatoreste aceasta sarbatoare a portului popular romanesc in peste 100 de mari orase din 48 de tari. Entuziasmul legat de ia romaneasca a cuprins cercurile culturale din intreaga lume si astfel in prezent se fac eforturi pentru a include ia in cadrul patrimoniului cultural mondial UNESCO.Un album de fotografie care prezinta ia romaneasca si cea maramureseana poate fi vazut pe blogul de fotografie www.tudorphotoblog.blogspot.com 

Frumusetea iei traditionale romanesti a facut ca acest articol vestimentar sa devina in prezent o atractie pentru sexul frumos.Cred chiar ca sexul frumos devine mai frumos purtand o ie romaneasca. Nu cred ca ma poate contrazice cineva ! 

In aceasta zi de sarbatoare ulitele Muzeului Satului au prins viata de la "chimesile maramuresene " expuse la tot pasul sau chiar purtate de catre participanti.

De la cei mai tineri si pana la cei mai varstici toata lumea poarta ia ...

... si chiar le sade bine.

O creatoare de costume populare din satul Breb,comuna Ocna Sugatag.

Doamna Hodor din satul Slatioara lucreaza la razboiul de tesut traditional din Maramures.

Tesutul la razboiul manual a devenit un mestesug tot mai putin cunoscut de catre artizani.Curiosii pun intrebari artistei populare din Slatioara.

Artizana din Slatioara atrage si curiozitatea cunoscutului etnolog prof.Pamfil Biltiu.

Prof. Pamfil Biltiu discutand cu artistii populari care produc cu migala aceste minuni ale portului popular din Maramures.Cunoscutul culegator de folclor stie cum sa graiasca asemenea celor din satele maramuresene.

Culorile campului au trecut pe ia maramureseana.

Prof. Pamfil Biltiu este nedespartit de aparatul sau fotografic.

Ne luam ramas bun de la minunatul Muzeu al Satului maramuresean din Baia Mare,care a fost pentru o zi gazda " Zilei Universale a iei romanesti 2015 ". Mai multe despre ia romaneasca si cea maramureseana pot fi vazute tot pe blogul meu de fotografie www.tudorphotoblog.blogspot.com , in postarile din luna iunie 2015.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.

Ia traditionala romaneasca din Maramures,Romania,Europa

Traditiile la romani se identifica cu portul popular. Ia este denumirea camasii traditionale romanesti.In sudul Romaniei ia mai este cunoscuta si sub denumirea de "camasa cu altita". In Marginimea Sibiului se poarta "camasa cu ciocanele". Importanta iei pentru cultura romaneasca este data de faptul ca ia este elementul vestimentar cel mai plin de simboluri din tot ansamblul portului popular romanesc.Costumele populare sunt specifice zonelor etno-folclorice romanesti.Acelasi lucru il putem spune si despre tipurile de ie. Decoratiunile iei sunt de natura apotropaica.Cusaturile de pe ie nu sunt simple decoratiuni ci sunt simboluri vizuale menite sa integreze purtatorul iei in "mama natura" si sa ofere protectie impotriva duhurilor rele. Motivele cusute pe ie pot fi motive florale sau geometrice. Aparitia iei nu poate fi stabilita cu precizie dar se presupune,prin asemanarea simbolistica si zonare,ca ia ar fi putut apare in perioada culturii Cucuteni,undeva in Moldova,acum circa cinci mii de ani,in perioada neolitica.
         Ia romaneasca a fascinat artistii de multa vreme.Marele pictor francez Henri Matisse (1869-1954), ilustrul prieten al pictorului roman Theodor Pallady, a fost captivat de ie si a pictat-o in 1940 in tabloul "La Blouse Roumain" care a consacrat ia in arta plastica moderna. Pictorii romani Nicolae Grigorescu,Camil Ressu,Nicolae Tonitza, si altii,au pictat numeroase lucrari artistice in care apare ia traditionala  romaneasca.Tema iei a fost prelucrata si de marii creatori de moda Yves Saint Laurent si Jean Paul Gaultier.Ia este imbracamintea emblematica a personajelor regale feminine care au marcat istoria moderna a Romaniei : regina Elisabeta si regina Maria.
    In ultima perioada se constata un reviriment al iei,care devine in prezent un simbol al identitatii civilizatiei romanesti,de fapt o parte din brand-ul Romania. Ia a aparut in multe prezentari de moda sub diverse interpretari de design vestimentar,majoritatea cu motive geometrice. Practic ia a devenit azi o "moda".
Ia maramureseana ocupa un loc distinct in multitudinea de camasi traditionale romanesti.Specialistii considera ca zonele in care inca se mai pastreaza ia autentica sunt : zona Maramuresului si zona Sighisoarei, pe Tarnave. 

Ia maramureseana este de tip "camasa cu platca" si este decorata cu frumoase cusaturi manuale inspirate mai ales din florile campului.

Motivele florale domina in cusaturile manuale traditionale din Maramures.

Frumoasele fete din Maramures purtand costume traditionale si ie parca sunt rupte din natura.

Fetele poarta ie inca din copilarie ...

... apoi in adolescenta si la maturitate.

Femeile in varsta poarta ie mai sobra.

Morosanca din Poienile-Izei.

Morosanca din Bogdan-Voda.

Ia este in general considerata un element vestimentar feminin dar si barbatii poarta camasi traditionale in zona Maramuresului.

Morosan din Poienile-Izei.

Ia barbateasca este mai simpla si nu este impodobita cu motive florale.

Coconi moroseni din Poienile-Izei.

Motive florale din zona Maramuresului.

Ie cu margele si "zgardane" din Tara Maramuresului.

Florile campului sunt prezente de milenii pe imbracamintea din Maramures. Ia este astfel o parte din natura si peisajul maramuresean,inca din vremuri imemoriale. Frumusetea iei este sarbatorita anual incepand din anul 2013 in data de 24 iunie (odata cu Sanzienele) prin sarbatoarea internationala denumita "Ziua Universala a Iei". Este o sarbatoare a spiritualitatii si creativitatii romanesti.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved. 

Udatoriul din Surdesti 2015,comuna Sisesti,judetul Maramures,Romania

Sarbatoarea populara "Udatoriul" din satul Surdesti,judetul Maramures,s-a desfasurat si in anul 2015 dupa aceleasi ritualuri ancestrale ce s-au pastrat din generatie in generatie de la stramosii nostrii dacii liberi.Ritualul traditional agrar il sarbatoreste pe cel mai harnic satean care primavara a iesit primul la muncile agricole.

                   

In a doua zi de Pasti satenii din Surdesti si din satele inconjuratoare se aduna cu mic cu mare la gospodaria sarbatoritului.Multi dintre ei mai poarta frumoase costume populare din zona Tarii Chioarului.

In batatura Udatoriului au loc dansuri populare din Fisculas.

Barbatii se aduna pe langa o sticla de horinca.Horinca este o bautura spirtoasa foarte tare (54 grade tarie) distilata din prune dupa o tehnologie traditionala specifica in Maramures.

Gazda ascunde o moneda iar participantii trebuie sa o gaseasca,chiar daca pentru asta trebuie sa taie lemne.

Pana se gaseste moneda,ceterasii canta iar satenii incing un dans popular din Tara Chioarului.

Dupa gasirea monedei,gazda il plateste pe gasitorul norocos.Un car cu boi,gatit sarbatoreste, il duce pe gospodar la un parau din apropiere.

Alaiul este insotit de ceterasi si invitati.

Ajunsi la parau,feciorii il uda cu apa pe gospodar.Apa constituie un simbol al fertilitatii.Este o garantie a unui rod bun pentru intreaga comunitate sateasca.  

In timpul ritualului poti vedea cei mai multi fotografi si videografi pe metrul patrat din Romania.

Nevasta gospodarului Udatoriu il sterge pe fata cu un stergar.

No' amu poate sa inceapa dansul !

Sa ne veselim !

Cosurile sfintite sunt in mijlocul dantausilor.

Fetele duc cosurile spre casa.

Un popas ar fi bun sa ne mai tragem sufletul !

Costumele populare femeiesti de pe Fisculas (Tara Chioarului) sunt renumite pentru frumusetea lor.

Si copilele sunt pastratoare a traditiilor !

Camera traditionala din gospodaria Udatoriului 2015.

Pereche de chioreni de pe Fisculas.

Motive populare traditionale chiorene.

Mesterul popular Nicu Pop din Plopis cu sotia sa,sunt pastratori ai traditiilor.

Tinerii din Surdesti si invitatii lor s-au adunat la scena festivalului.

Cantaretii unei formatii de muzica celtica din Bretania (Franta) incanta satenii din Surdesti.Melodiile celtice se aud din nou in zona Maramuresului,pe unde odinioara au trecut si celtii antici.

Urmasii celtilor si urmasii dacilor liberi impreuna intr-o fotografie memorabila.

Sarbatoarea "Udatoriul" 2015 s-a incheiat cu bine.Nu departe se afla Biserica de lemn din Surdesti,monument UNESCO.Pomi infloriti o inconjoara caci este o primavara frumoasa in Maramures.In curand veti vedea un album de fotografii dedicat bisericilor de lemn UNESCO inconjurate de florile primaverii.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.