Zilele Europene ale Patrimoniului 2015,The European Days of Heritage 2015,Romania,Europe

In fiecare an in luna septembrie sunt sarbatorite " Zilele Europene ale Patrimoniului" in cele 50 de tari semnatare a Conventiei Culturale Europene.Comunitatile din intreaga Europa sarbatoresc astfel bogatia patrimoniului nostru cultural european incepand din anul 1999. Tema din anul 2015 in Romania este " De la mestesug la industrie - patrimoniul tehnic si industrial din Romania". Aceasta tema este deosebit de generoasa si ne ofera un subiect de reflectie asupra rolului pe care mestesugurile si traditiile l-au jucat in dezvoltarea societatii umane.

Sa patrundem in lumea satului romanesc. Este o lume fascinanta in care mestesugurile au avut de veacuri un rol determinant in dezvoltarea comunitatilor locale satesti. Inovatiile mesterilor populari si-au pus amprenta asupra vietii de zi cu zi a taranimii. Ingeniozitatea taraneasca bazata pe observatii atente asupra naturii si-a lasat de multe ori amprenta asupra societatii umane. Este binecunoscut faptul ca mesterii populari romani au realizat turbina hidraulica cu rotatie axiala (tip Pelton) cu mult inainte de a fi brevetata in anul 1880 de catre inventatorul american Lester Allan Pelton.Si ar mai fi multe alte exemple in diverse domenii !
Mestesugurile au dus la crearea unei mari diversitati de instalatii tehnice traditionale care sunt germenii din care s-a dezvoltat instalatiile economiei actuale.Sa vedem cateva fotografii surprinse in universul satului romanesc care ne arata stramosii industriei de azi.

DE  LA  MESTESUG  LA  INDUSTRIE

De la moraritul traditional la industria de morarit actuala.

Moara de malai functionala in satul Mara,judetul Maramures.

Roata morii - instalatie hidraulica cu ax orizontal in Maramures.

Deoarece au mai ramas doar un numar foarte mic de mori cu apa functionale se impune conservarea lor in unitati muzeale.

Mori de apa din lemn - Instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Producerea traditionala a fainei la moara din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

De la facutul painii in casa traditionala la industria de panificatie actuala.

Facutul painii in casa traditionala din Muntii Apuseni - satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba,Transilvania.

Cuptor traditional.

Pita (paine) traditionala preparata in satul Casa de Piatra,comuna Arieseni.

Cea mai veche masina de spalat !

Cea mai veche masina de spalat a fost folosita de veacuri de catre taranii din Romania fiind denumita " valtoare". In prezent cu greu mai gasesti valtori prin satele romanesti.Tocmai de aceea pot fi vazute astfel de valtori conservate in Sectorul de instalatii tehnice traditionale actionate de apa la Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei.

Valtoare functionala in satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Taranul Opris din satul Sarbi spaland covoare la valtoare.

Prin satele maramuresene mai pot fi gasite instalatii agricole din secolele XIX-XX.

Batoza functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures - inceputul secolului XX.

De la palincia traditionala la industria bauturilor spirtoase actuala.

Horincie (palincie) functionala din satul Sarbi,comuna Budesti, judetul Maramures.

Horinca este denumirea palincii din Maramures. Este o bautura spirtoasa foarte tare distilata din prune. Este considerata cea mai tare bautura (tuica) din Romania.

De la taietorii de lemne la industria de prelucrare a lemnului actuala.

Taietori de lemne din Tara Motilor, Muntii Apuseni.Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru construirea caselor, pentru cioplitorii in lemn care confectionau diverse obiecte de uz casnic satesc sau mobilier. 

Mester cioplitor in lemn din satul Casa de Piatra,comuna Arieseni, judetul Alba.

De la cioplitorii in lemn la industria de mobila actuala.

Piesa de mobilier pictat sasesc din Transilvania.

Lada de zestre din Maramures - piesa de mobilier de la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, judetul Maramures.

Taietorii de lemne furnizau materia prima pentru bocse, unde se producea mangal (carbune de lemn) folosit in forje sau fierarii - in imagine bocserii traditionale pe Valea Baiutului din judetul Maramures.

De la fierariile traditionale la industria siderurgica si industria grea actuala.

Fierarie traditionala din Maramures. Fierul este inrosit in vatra de mangal si aerajul este facut de foale cu burduf de piele. Apoi fierul inrosit este batut manual pe nicovala pana ajunge la forma dorita. Fierarii din sate produceau toata gama de unelte agricole,potcoave sau chiar arme necesare pe plan local.

De la torsul firelor la industria usoara actuala.

Torcatoare de lana din satul Sapanta, judetul Maramures. Din cele mai vechi timpuri firele de lana,in sau canepa au fost prelucrate de femeile din satele romanesti. Diverse ustensile ca fus,furca sau vartelnita erau folosite la aceasta indeletnicire. Firele obtinute erau folosite la tesutul panzelor sau covoarelor. Instalatia tehnica traditionala pentru tesut este "razboiul de tesut".

Razboi de tesut traditional din satul Ieud, judetul Maramures.

Covor traditional tesut manual din fire vopsite in culori naturale din satul Botiza, judetul Maramures.

Mesterul popular Palaguta Hodor din satul Slatioara, judetul Maramures, tese la razboiul traditional de tesut. 

Iata cum se tese materialul din care se cos apoi traistele traditionale maramuresene.

De la cusutul manual la industria modei actuala. 

Bluza romaneasca sau ia traditionala a devenit in prezent un obiect vestimentar emblematic pentru identitatea culturala nationala a Romaniei.

De la olarit la industria ceramica actuala.

Din cele mai vechi timpuri olaritul a ocupat un loc important in civilizatia romaneasca. Mai intai olaritul s-a executat manual apoi celtii au adus cu ei "roata olarului",care a insemnat un mare avans tehnologic al antichitatii.Oalele aveau diverse forme si dimensiuni in functie de utilizarea lor in gospodarie.

Cuptor traditional pentru arderea ceramicii.

In functie de utilizare si de gradul de finisare piesele ceramice putea fi pictate sau chiar glazurate.

Vesela traditionala pictata. Motivele pictate erau diverse dar se distinge ca motiv stilistic "Cocosul de Horezu" folosit ca motiv principal in ceramica de Horezu, judetul Valcea, inclusa in anul 2012 in cadrul Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

De la taiatul traditional al porcului la industrializarea carnii actuala.

Taiatul traditional al porcului in Maramures.

Animalele domestice au fost crescute si apoi sacrificate din cele mai vechi timpuri in gospodariile romanesti. Aceasta activitate amplificata la scara mare a ajuns azi industrializarea carnii.

Produsele traditionale raman cele mai cautate produse alimentare.

De la traditionalele muraturi la fabricile de conserve actuale.

Muraturi din Maramures. Retetele traditionale dau savoare acestor produse alimentare de casa dar si celor produse in marile fabrici de conserve.

Mancare traditionala la ceaun preparata in Maramures. Din vechime gospodinele gatesc acasa mancarea familiei insa mancarea la ceaun este stramosul mancarii de restaurant.Odata cu aparitia primelor hanuri s-a dezvoltat treptat industria de hoteluri si restaurante.

Am parcurs o istorie in imagini a tehnicii populare si o evolutie de la mestesugurile traditionale la industria de azi. Am vazut cum s-au pus bazele civilizatiei actuale si cum s-a ajuns la modul nostru de viata de zi cu zi.

Postare dedicata " Zilelor Europene ale Patrimoniului" editia XXIII-a, 2015

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved. 

Inscriptia de la Densus-judetul Hunedoara,The Inscription from Densus-Hunedoara County,Romania,Europe

Biserica de la Densus, judetul Hunedoara, este din nou in obiectivul aparatului meu fotografic. De ce ? Pentru ca multe din intrebarile legate de acest loc misterios nu si-au gasit inca raspunsurile.

Despre Biserica Densus am mai scris in postarile precedente de pe blogul meu de fotografie www.tudorphotoblog.blogspot.com. Drept care nu voi mai intra in amanunte legate de istoricul monumentului,stilul arhitectural si altele.Voi trece direct la analizarea unei inscriptii enigmatice identificate de mine in cadrul complexului arhitectural al monumentului istoric.

Aceasta inscriptie enigmatica este incastrata intr-un zid si ca prin minune nu a fost acoperita cu tencuiala.Se pare ca inca din vechime a fost considerata o inscriptie importanta si deci a fost pastrata la vedere. Nu sunt urme ca aceasta inscriptie ar fi fost varuita sau acoperita cu ceva.Cred ca inscriptia a fost daltuita intr-o piatra de duritate redusa,usor de prelucrat chiar si cu unelte mai rudimentare. Dupa aspect pot spune ca piatra ar putea fi calcar sau mai degraba gresie.Se impune totusi o analiza de specialitate. Inscriptia enigmatica de la Densus contine o succesiune de insemne pozitionate pe trei randuri (registre). Aceste insemne nu formeaza un basorelief cu rol decorativ. De la prima vedere oricine isi poate da seama ca este vorba despre o inscriptie realizata intr-o scriere arhaica. 

Aspectul sters al inscriptiei ma duce la concluzia ca a fost expusa vreme indelungata unor factori de eroziune: ploaie, inghet-dezghet,etc. De cata vreme au actionat acesti factori asupra inscriptiei ? Cat de veche este aceasta inscriptie ? Cu ce alt artefact seamana aceasta inscriptie ? Iata cateva intrebari care au aparut dupa ce am descoperit aceasta inscriptie de la Densus.
Prima varianta de analiza a fost varianta unei posibile inscriptii latine datorita faptului ca la constructia Bisericii Densus s-au folosit numeroase blocuri de piatra sculptata si chiar monumente epigrafice de provenienta antica romana. Analizarea posibilitatii originii latine a dus la concluzia ca aceasta inscriptie gasita nu este un text latin asemanator celorlalte texte vazute la Densus, in Tara Hategului si altele.Se stie ca in Tara Hategului, pe langa orasul imperial roman Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa mai pot fi vazute inscriptii romane incastrate in zidurile unor biserici la Ostrov,Densus,Sanpetru,Strei,etc. Deci inscriptia enigmatica nu este un text latin ci mai degraba un text format din caractere grafice de tip " I " si " 0". Parca ar fi un limbaj asemanator cu Codul Binar (bazat pe 0 si 1).
Dupa prima ipoteza (latina) am analizat o multitudine de alte variante de scrieri, limbaje sau inscriptii. 
Chiar daca aspectul sters face dificila o analiza a acestei inscriptii,dupa o analiza comparativa folosind miile de fotografii din arhiva mea foto, am constatat cu uimire ca cea mai mare asemanare poate fi cu scrierea de pe Tablitele de la Tartaria.Voi dovedi aceasta cu fotografii originale despre Tablitele de la Tartaria realizate cu ocazia unei expozitii vizitate la Cluj-Napoca.

Despre Tablitele de la Tartaria am mai scris pe blogul meu de fotografie.Vezi si postarea " Tablitele de la Tartaria,Tartaria Tablets,Romania,Europe"- pe tudorphotoblog in luna ianuarie 2014. Reiau totusi succint acest subiect.

In anul 1961 arheologul roman clujean prof. Nicolae Vlassa (1934-1984) descoperea in localitatea Tartaria (Tartaria  de Mures, judetul Alba, Transilvania, Romania,Europa) artefacte ce vor declansa ample dezbateri in lumea arheologilor. Este vorba de trei placute din lut nears care sunt cunoscute sub denumirea de "Tablitele de la Tartaria". Dar ce este atat de inedit la aceste placute de lut si ce le face sa fie atat de interesante ? Aceste placute de lut sunt inscriptionate cu o scriere pictografica foarte asemanatoare cu scrierea sumeriana,dar mai veche decat aceasta. Reamintim faptul ca Sumer-ul este o zona din Mesopotamia (Irak-ul de azi) unde se considera ca a fost unul din leaganele civilizatiei umane si aici s-a gasit cea mai veche scriere umana de pana la descoperirile din anul 1961 din Romania. Dar lumea stiintifica este sceptica si azi !
Tablitele de la Tartaria dau nastere la intrebari :
- De ce nu este pe deplin recunoscuta vechimea tablitelor in lumea arheologica ?
- Ce revolutie stiintifica ar declansa recunoasterea tablitelor de la Tartaria in reconsiderarea istoriei umane ?
- Pe cine ar deranja daca Romania ar fi unul din leaganele civilizatiei umane ?

Chiar daca avem de a face cu artefacte controversate, asemanarea dintre scrierea de pe inscriptia de la Densus si scrierea de pe Tablitele de la Tartaria nu poate fi ignorata.Va reamintesc ca la Tartaria au fost descoperite trei tablite de lut avand dimensiuni relativ mici. Ma voi referi in continuare numai la tablita de lut de forma circulara, celelalte doua avand forma aproximativ patrulatera.

Tablita de lut de la Tartaria avand forma circulara este impartita in patru sectoare relativ egale prin doua linii pozitionate sub un unghi de 90 de grade. Orientarea sus-jos a placutei este data de pozitia orificiului de care era legat un siret ( eventual fasie de piele) si astfel tablita de lut putea fi purtata la gat asemenea unui medalion.Sectorul unde am observat o scriere asemanatoare cu cea de la Densus este sectorul pozitionat sus-dreapta.Se pot observa in acest sector o serie de cinci linii verticale
( I I I I I ) intersectate de o linie orizontala. La fel pot fi vazute astfel de linii si pe inscriptia de la Densus.Tot in acest sector apar semne aproximativ circulare care sunt asemanatoare cu cele vazute pe inscriptia de la Densus. Eu nu am pretentia de a descifra aceste inscriptii doar am sesizat aceste similitudini intre ele. Nu va ramane decat sa comparati singuri aceste doua inscriptii si sa trageti concluzii ! Daca si lumea stiintifica va ajunge la concluzia ca "Inscriptia de la Densus" seamana cu "Tablitele de la Tartaria" atunci este inca o dovada ca aceste semne sunt o scriere extrem de veche. Poate ca este cea mai veche scriere cunoscuta pana in prezent pe pamant !
Pentru cei care se intreaba cum a ajuns aceast tip de scriere la Densus vin cu informatia ca distanta Tartaria-Densus este de doar 81 km masurati pe reteaua actuala de drumuri si nu in linie dreapta. Pe jos se poate parcurge aceasta distanta in doua maxim trei zile.Chiar si in preistorie era o distanta acceptabila pentru o calatorie. 

In vara anului 2015 au continuat sapaturile arheologice in zona Tartaria. Astept cu nerabdare publicarea rezultatelor acestor sapaturi in speranta ca vor aparea noi artefacte ale civilizatiei care a creat Tablitele de la Tartaria.

Zona din dreptul Haltei Tartaria este bogata in vestigii si a mai constituit obiectul sapaturilor arheologice in alti ani.

Din pacate Tablitele de la Tartaria nu sunt suficient promovate in Romania si in lume desi ar putea fi un motiv de mandrie nationala. Monumentul aflat pe marginea soselei Sebes-Deva (drumul european E68) aminteste despre marea descoperire. Pe placa de marmura a monumentului sta scris:

 " TARTARIA 5500 I.D.H.
PRIMUL  MESAJ  SCRIS  DIN
ISTORIA  OMENIRII "

Monumentul a fost ridicat in 22 iunie 2003 de catre Consiliul Local al comunei Salistea, judetul Alba. 
Pacat ca stiinta conventionala actuala nu recunoaste adevarata valoare a acestor artefacte !

Aceste cateva consideratii despre enigmatica inscriptie identificata de mine la Densus sper ca au fost bine argumentate si vor constitui pentru dumneavoastra inca un motiv de a vizita Biserica de la Densus, care este unul dintre cele mai valoroase obiective din patrimoniul cultural national al Romaniei si al lumii.

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.

Densus,judetul Hunedoara-taramul legendelor,Densus,Hunedoara County-Land of Legends,Romania,Europe

Localitatea Densus este una dintre cele mai captivante locatii din judetul Hunedoara doarece aici legendele locale se adauga peisajului minunat al Tarii Hategului. Legendele marcate de enigme si mistere fac din Biserica Densus cea mai atractiva destinatie turistica a zonei. Despre Biserica Densus am scris pe larg in alte articole de pe blogul meu de fotografie www.tudorphotoblog.blogspot.com
In acest album de fotografie voi vorbi pe larg despre legendele din memoria comunitatii locale aflate in Densus.

LEGENDA TURNULUI IN FORMA DE PASARE

Aceasta legenda spune ca turnul Bisericii Densus arata ca o pasare daca este privit dintr-un anumit unghi. Legenda nu ne spune despre ce pasare ar fi vorba si de unde trebuie sa privim edificiul pentru a vedea imaginea pasarii.Unii povestitori spun ca ar fi vorba despre un porumbel, poate deoarece multi porumbei stau in permanenta pe turnul bisericii. Eu am fotografiat acest edificiu din multiple unghiuri si nu am observat vreo asemanare cu un profil aviar.

BISERICA "SF. NICOLAE " DIN DENSUS - UN MUZEU IN AER LIBER

Inca de la poarta incinta Bisericii Densus ne intampina cu diverse blocuri sculptate de piatra sau chiar de marmura provenite de la fosta capitala a provinciei romane Dacia Felix,de la alte villa rustica (ferme romane), temple ori alte edificii din territorium-ul capitalei provinciei romane. Distanta de numai 10 kilometri ce desparte satul Densus de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa acrediteaza legenda ca majoritatea materialelor de constructie refolosite la biserica Densus provin chiar de la fosta capitala a provinciei romane, cazuta in ruina. 

Artefacte din marmura sculptata au fost incastrate in edificiul Bisericii Densus sau se gasesc in numar mare in curtea sau cimitirul din vecinatatea bisericii. Acest monument funerar antic roman poate ca provine chiar din fosta capitala a Daciei Felix. Elemente de piatra romane pot fi intalnite nu numai la Densus ci si la bisericile din localitatile invecinate Pesteana,Tustea,Hatagel sau chiar la Ostrov si Santamaria-Orlea. In satul vecin Hatagel poate fi vizitat un interesant " Muzeu al pietrei " in care pot fi admirate exponate asemanatoare. 

O alta dovada a provenientei multor materiale de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este o inscriptie in cinstea imparatului roman Septimius Severus (a domnit in perioada 193-211) care nu putea fi amplasata in antichitate in orice civitas (oras) ci doar intr-un oras principal cum era chiar capitala provinciei.Toate aceste materiale au putut ajunge la Densus doar transportate de care trase de boi.

Materialele de constructie de provenienta antica romana sunt practic la tot pasul. Prin refolosirea acestor materiale romane s-a putut construi intr-un timp mai scurt si cu costuri reduse edificiul pe care il vedem in prezent.

Basorelief antic roman cu decoratiuni florale.

Coloana antica romana asezata pe postament dar cu un capitel de piatra bruta.

Sculpturi de piatra reprezentand lei,asezati spate in spate,amplasate pe acoperisul din placi de piatra al altarului. Legendele spun ca amplasarea acestor lei de piatra ar indica prezenta unei comori in altarul bisericii. Asa sa fie oare ? 

Chiar daca marea majoritate a blocurilor de piatra refolosite la constructia edificiului sunt de provenienta romana, in coltul de nord-vest al pro-naosului poate fi vazut un bloc de piatra de provenienta dacica.

Un bloc de piatra enigmatic poate fi vazut deasupra usii de intrare in naos. Acest bloc de piatra are rol de buiandrug,sustinand structura de deasupra pe care este pictata intr-o nisa pictura de hram a bisericii. Aceasta pictura exterioara o reprezinta pe "Sfanta Maria cu pruncul" si pe "Sfantul Nicolae".

Un basorelief poate fi vazut pe acest bloc de piatra fasonata cu rol de buiandrug. In uriasul bloc de piatra fasonata a fost sculptata o "cruce solara de tip celtic" sau mai pe scurt "Cruce Celtica". Nu se stie cine si cand a sculptat acest simbol solar dar preotul Gherghel Alexandru, parohul bisericii Densus, ne-a povestit ca legendele spun ca distrugerea acestei cruci este datorata credinciosilor protestanti calvini in perioada cand pusesera mana pe aceasta biserica.Calvinii au ras cu dalta simbolul crucii (bratele crucii) dar urmele se mai vad si azi. A mai ramas numai inelul circular si un disc central. Crucea Celtica este un simbol solar ancestral despre am mai scris. Faptul ca acest simbol apare si aici la biserica Densus mareste misterul care inconjoara vechimea edificiului.

Monumente epigrafice,simboluri si inscriptii dau atmosfera misterioasa a acestui edificiu unic care este Biserica "Sfantul Nicolae" de azi. Pentru ca misterele neelucidate de aici sa fie si mai multe s-a mai adaugat inca o inscriptie enigmatica.

Am descoperit cu uimirea aceasta inscriptie despre care nimeni nu stie cum a ajuns la Densus si ce reprezinta.Va ofer un detaliu al acestei inscriptii enigmatice pe care intentionez sa o prezint unor istorici.Se impune o analiza de specialitate asupra acestei inscriptii care ne poate releva inca o fata necunoscuta a acestui loc ce mai poate ascunde multe surprize.

LEGENDA " URIESILOR " DE LA DENSUS

O parte din edificiul de la Densus a fost construit din blocuri uriase de piatra iar legendele spun ca aceasta constructie ar fi fost cladita de catre " uriesi ".

Cand vezi dimensiunea foarte mare a unor blocuri de piatra aflate la baza edificiului pro-naosului, in zidurile naosului si ale diaconiconului, sau care formeaza cele doua portaluri ale intrarilor, nu poti sa nu te gandesti ca in legendele cu " uriesi " ar putea fi un sambure de adevar.Oare cine a avut aceasta forta organizatorica de a extrage din cariera si de a transporta pana la Densus aceste blocuri de piatra cantarind cateva tone ? Cine si cand a construit acest templu ? Vazuta din acest punct de vedere aceasta constructie poate fi considerata un templu megalitic.

Zidaria din blocuri mari de piatra din peretele de nord al naosului pare mai veche si se detaseaza clar fata de restul ansamblului fatadei de nord a constructiei.
Cele patru coloane de marmura se vede ca au fost adaugate intr-o faza de constructie mai recenta, poate in perioada anilor 500-1000 d.Hr.

LEGENDA MAUSOLEULUI GENERALULUI LONGINUS

Aceasta legenda are la baza existenta in interiorul bisericii a monumentului funerar apartinand generalului roman Longinus Maximus. Acest monument funerar a fost folosit de catre mesterii constructori din vechime la realizarea celor patru stalpi care sustin turnul actualei biserici.

Generalul roman Longinus a trait pana la varsta de 58 de ani. Numele acestuia era de fapt Gnaeus Pompeius Longinus. A ocupat diverse demnitati romane printre care si cea de consul in anul 90 d.Hr. A fost un militar viteaz si a devenit camaradul de arme si prietenul imparatului Traian. A participat la razboaiele daco-romane. Dupa primul razboi daco-roman desfasurat intre anii 101-102 d.Hr. a fost numit comandantul garnizoanelor romane ramase in Dacia.Generalul Longinus a fost capturat de catre regele dac Decebal,care il tinea prizonier si incerca sa-l determine pe imparatul Traian sa-si retraga armatele din Dacia altfel Longinus va fi executat.Viteazul general s-a sinucis pentru a nu mai fi o piedica in fata inaintarii armatelor imperiale romane in Dacia. Pentru vitejia sa el a fost supranumit Longinus Maximus. Pe monumentul sau funerar se poate citi : 

                           D  M  (Deis Manibus - invocare a zeilor)

                                     G . LONGIN (numele generalului Gnaeus Longinus)

MAXIMO  (cel mare)

VIX AN LVIII (a trait 58 de ani)

            IVLIA . AFRO (sotia sa Iulia Afrodisia)

DISIA . CONI

        B M P  (beni merente posuit) 

Potrivit acestei legende actuala Biserica de la Densus ar fi fost mausoleul acestui general glorios. Legenda mausoleului generalului Longinus Maximus este o poveste frumoasa care duce istoria Bisericii Densus pana in perioada zbuciumata a razboaielor daco-romane, cand s-a desfasurat un act hotarator pentru istoria poporului roman. Aceasta legenda a fost culeasa si publicata de catre omul de cultura Aron Densusianu in insemnarile sale despre calatoriile sale pe Valea Streiului si in Tara Hategului aparuta in anul 1866 in revista "Familia" sub titlul "Suveniri si impresiuni de calatorie".

Curtea Bisericii Densus abunda de stele funerare antice care stau langa alte monumente sau cruci contemporane.Oare nu ar putea fi si legende legate de acestea ?

Monument funerar crestin de la Densus.

Unele monumente funerare ne atrag atentia ! In imediata apropiere a Bisericii Densus se afla mormintele familiei vestitului istoric Nicolae Densusianu (nascut Pop,1846-1911) si a fratelui sau Aron Densusianu (nascut Pop,1837-1900), originari din satul Densus. Aici este inmormantat preotul greco-catolic Bizantius Pop,tatal lui Densusianu. Istoricul Nicolae Densusianu este autorul controversatei carti "Dacia Preistorica" aparuta postum in anul 1913. Acest istoric si fratele sau Aron Densusianu au lansat ipoteze destul de indraznete despre originile acestei biserici din satul lor natal.

Mormantul Sofiei Densusianu, mama oamenilor de cultura din familia Densusianu.

Bustul de marmura al istoricului Nicolae Densusianu se afla la intrarea in curtea Bisericii Densus. Acesta este doar unul din cei sapte copii ai familiei preotului Bizantius (Vizante) Pop si a sotiei sale Sofia.Toti acestea au facut scoala iar Aron si Nicolae s-au remarcat ca oameni de mare cultura. Preotul Pop era si culegator de folclor, fapt ce explica aplecarea copiilor sai spre legende si povestiri populare.

LEGENDA  ZAFIREI 

De la culegatorul de folclor Aron Densusianu ne-a ramas si legenda Zafirei,una dintre cele mai tulburatoare legende legate de Biserica Densus. Sa va povestesc pe scurt aceasta legenda. Zafira era unica fata a unei familii de oameni urati la trup si la suflet pe care lacomia,avaritia si setea de avere ajunsese sa le macine sufletele.Stoica si Ilena, parintii Zafirei,doreau sa-si marite fata dupa un fecior diform provenit dintr-o familie foarte bogata. Dar Zafira nu era de acord cu acest aranjament. Drept care Zafira s-a indragostit la o nedee (sarbatoare populara locala) de un baiat frumos dar sarac. Dragostea Zafirei insa nu era acceptata de parintii fetei care au declarat ca mai bine isi omoara fata decat sa o marite cu un sarantoc.Cei doi indragostiti se intalneau in secret undeva in apropierea Bisericii Densus.Tatal fetei incepe sa banuiasca ceva si tinerii au fost surprinsi de tatal furios. Zafira fuge si se ascunde intr-un pasaj secret al Bisericii Densus. Dar baiatul este batut crunt de catre tatal fetei si isi pierde cunostinta.Crezand ca iubitul ei a fost ucis Zafira se ascunde timp indelungat in ascunzatoarea din Biserica Densus. Nimeni nu mai stia nimic despre ea. Ingrijorat, tatal Zafirei promite chiar in fata bisericii o mare recompensa celui care va afla ceva despre Zafira iar el va da aprobare fetei sale sa-si aleaga sot dupa vrerea ei. Zafira a auzit spusele tatalui sau fiind ascunsa in turnul bisericii si a iesit in varful turnului strigand ca daca iubitul ei a fost omorat atunci si ea vrea sa moara. Apoi s-a aruncat la pamant din varful turnului si a murit. Mormantul i-a fost sapat acolo unde a cazut din turn. Piatra sa de mormant exista numai crucea s-a stricat. Insa iubitul fetei si-a revenit din bataia crunta si zi de zi venea sa-si planga iubita pierduta. Iata o impresionanta legenda care ne arata ce tragedii poate isca dragostea cateodata. Aceasta legenda ne da informatii despre existenta unui pasaj secret denumit " pestera Zafirei " care folosea drept ascunzatoare.  

Legenda Zafirei este un subiect evitat de unii oameni din satul Densus.Cu greu am gasit pe cineva dispus sa ne povesteasca cate ceva si sa ne arate locul unde se afla statuia Zafirei. Ne-a aratat cate ceva tanti Irina,sotia clopotarului.

Statuia Zafirei se afla in afara incintei Bisericii Densus, la marginea unui palc de copaci. Poate ca a fost mutata din apropierea bisericii. Am cercetat statuia si am constatat ca era in memoria unei tinere femei. Pe statuie scrie Mara Lorinczne.Oare acesta sa fi fost numele adevarat al Zafirei ? Se pare ca tot mai putini localnici stiu de existenta Zafirei sau nu doresc sa vorbeasca despre aceasta legenda. Legenda Zafirei si a romanticului sau sacrificiu constituie una dintre cele mai impresionante povesti de dragoste pe care le-am auzit vreodata.

Dar vii cu vii si mortii cu mortii !
In aceasta lume legendara, la Biserica Densus slujbele religioase crestine au loc de peste sapte veacuri fara intrerupere. Este fara indoiala cea mai veche biserica din Romania si una dintre cele mai vechi din lume. Aici fost un templu pagan apoi transformat in biserica crestina. 

Toaca de la Biserica Densus vesteste de secole slujbele crestine.

De peste sapte secole credinciosii se inchina lui Dumnezeu in aceasta constructie care se incapataneaza sa reziste timpului.

PREOTUL GHERGHEL ALEXANDRU - O LEGENDA VIE

Cel care si-a dedicat intreaga energie conservarii Bisericii Densus este preotul Gherghel Alexandru. Preotul paroh Gherghel Alexandru al bisericii ortodoxe Densus este un om sfant cu suflet de aur. Domnia sa ne-a prezentat cu multa bunavointa acest monument istoric asemenea unui ghid turistic cu experienta. Am aflat cu bucurie ca domnia sa este din satul Ciocotis, judetul Maramures. Deci un preot de la noi din Tara Chioarului slujeste in milenarul lacas de cult din Tara Hategului. Prin stradaniile sale a obtinut finantari pentru renovarea aceastei minunate biserici ortodoxe. Parintele Gherghel este o gazda primitoare pentru toti vizitatorii bisericii. 

Plecam de la Biserica Densus cu gandul ca legendele au puterea sa dea o noua viata si energie acestui loc incarcat de istorie din Tara Hategului. Aceste legende fac din aceste locuri o destinatie turistica inconfundabila si atractiva.

Noaptea legendele Bisericii Densus par sa prinda viata. Nici un alt monument istoric sau obiectiv turistic nu este mai plin de mister in intunericul noptii.Vom reveni la Densus sa cautam alte legende despre aceste locuri miraculoase !

La Densus te poti caza la una dintre pensiunile cele mai primitoare din Tara Hategului. Este pensiunea "CASA CRISS - DENSUS" *** aflata la circa 100 de metri distanta de Biserica Densus. Gazdele sunt foarte cumsecade.
Rezervari la telefon: 0769-676753      Persoana de contact: KEILING CRISTINA

Copyright Ilie Tudorel 2015. All rights reserved.